5 Puncte Esențiale Despre Europarlamentare: PSD, La Cel Mai Slab Rezultat Istoric, Comparabil Doar Cu Venirea CDR, Prima Alternanță La Guvernare!

Alegerile europarlamentare din 23-26 mai 2019 au interesat mai mulți cetățeni din UE decât în 2014 în întreaga Europă, ceea ce a schimbat direcția descendentă a participării în alegerile europene.
Prezența la vot mai mare s-a întâmplat acolo unde există polarizare și conflicte politice clare care sunt mobilizate politic.
A existat “un vot de protest” al cetățenilor care reprezintă semnalul de nemulțumire sau penalizare dat de alegători către partidele care guvernează.
Partidele dominante istoric au avut tendința să piardă teren, partidele ecologiste să câștige, iar partidele noi și mai degrabă din zona liberală au avut succes.
Partidele populiste nu au avut impactul la care se așteptau, dar nativismul (supremația cetățenilor născuți într-o țară în fața imigranților) și naționalismul xenofob au câștigat teren mai mult decât este imediat aparent, iar victoriile din Italia, Ungaria și Franța nu sunt de ignorat.
Partidele pro-UE au rămas puternice acolo unde istoria le arată dominante.

de Marina Popescu și Roxana Bodea (Median Research Centre)
Libertatea vă prezintă o analiză în cinci puncte a acestor alegeri, realizată de Marina Popescu (PhD, Universitatea Essex, Marea Britanie) și Roxana Bodea (MSc, Vrije Universiteit Brussels, Belgia), de la Median Research Centre-MRC, o organizație de cercetare nonprofit care publică regulat pe OpenPolitics.ro.

Documentată din perspectiva științei politice și nonpartizană, analiza cercetătorilor are cinci capitole și această introducere.

Datele folosite în analiză erau cele mai recente la data redactării articolului, 28 mai 2019.

În România, PSD, partidul principal de guvernare și cel care a dominat perioada postcomunistă, a avut cel mai slab rezultat din istoria sa chiar în contextul în care partidele la guvernare tind să piardă voturi în alegerile europarlamentare. Insuccesul este apropiat doar de cele 23,2% de la alegerile din 1996, care au produs prima alternanță la guvernare.

De cealaltă parte, Alianța USR-PLUS 2020, care a participat pentru prima oară la europarlamentare, a obținut un scor de 21,2 %. Este un succes neobișnuit pentru România unde puține partide noi trec pragul electoral și depășește propria performanță a USR de la alegerile parlamentare din 2016 și pe cea a PP-DD (Partidul Poporului – Dan Diaconescu) în 2012 (14%), la acel moment primul partid nou în Parlamentul României după intrarea PRM (Partidul România Mare) în 1992.

Rezultatul USR-Plus este însă sub succesul electoral al noului partid al președintelui Macron în alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța în 2017 sau al partidului lui Miro Cerar (34%) în alegerile parlamentare din Slovenia din 2014.

5 puncte esențiale despre europarlamentare: PSD, la cel mai slab rezultat istoric, comparabil doar cu venirea CDR, prima alternanță la guvernare!

Dacian Ciolos și Dan Barna / Foto: Inquam Photos / George Calin

Ca alegeri “de rangul doi”, pentru o instituție percepută ca neesențială și distantă, alegerile europene sunt considerate mai puțin importante de către public, iar contextul național are un impact foarte mare asupra rezultatelor.

Mai exact, europenii tind să participe mult mai puțin, pentru că văd miza ca fiind mică, iar dacă merg totuși la vot, aceștia sunt influențați mai mult de părerea pe care o au despre guvern și partidele naționale decât de probleme și considerente europene.

În plus, partidele noi, mici sau cele extremiste primesc deseori voturi numeroase la astfel de alegeri într-o mișcare de sinceritate sau de “protest” a electoratului nemulțumit de guvern.

Un astfel de semnal la alegeri cu miză redusă este unul pe care cetățenii și-l permit să-l dea fără a afecta balanța politică internă de la conducerea statului.

Ce anume din rezultatele acestor alegeri este nou sau surprinzător și ce se încadrează totuși în comportamentul electoral obișnuit legat de alegerile europarlamentare?

O listă de 5 puncte acoperă participarea și opțiunile de vot (vot de protest, sincer și de semnalizare, tendința de vot antiguvern, pentru partide mici și/sau noi) și pericolul populist, nativist (care se referă la teoria conform căreia cei născuți într-o țară, de obicei din etnia majoritară, trebuie favorizați în detrimentul imigranților și al celor care nu fac parte din națiune), antipluralist (care se referă la negarea legitimității pluralismului politic și a diversității de interese și opțiuni politice, în virtutea unui presupus interes unic al poporului) și contra UE.

Am încercat să ne concentrăm pe ce spun cifrele și informațiile derivate din știința politică și din analizele corespondenților specializați în politică europeană și mai puțin pe evaluări emoționale.

CAPITOLUL 1: Prima prezență la vot în creștere