5 știri Economic: Motorina și gazul s-au scumpit enorm. În condițiile astea, hai să vorbim despre ce ne mai permitem
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
E mai bine să citești despre timpuri interesante decât să le trăiești. Ce vedem noi acum va fi, probabil, fascinant pentru cei care vor citi peste zeci de ani. Salut, Sunt Daniel Coman, de la Euronews, iar tu urmărești 5 știri economice, în coproducție cu Libertatea.
Încep cu ce ne doare pe toți: motorina a ajuns în unele stații la 10 lei și 73 de bani litrul, iar benzina se învârte în jurul pragului de 10 lei. Practic, ne uităm la benzinării ca la un magazin de lux. Prețurile aproape că s-au dublat în ultimii 5 ani. Și nici nu ne imaginam acum jumătate de an că am putea ajunge aici. Acum, să nu credeți că suntem singurii care suferă. În Uniunea Europeană, prețurile medii ale carburanților au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii douăzeci de ani. De ce? Știm deja motivele, Petrol mai scump, război în Orientul Mijlociu și, foarte important, costuri mai mari de transport și rafinare. Problema și mai mare e că toate informațiile duc spre concluzia că nu am atins încă vârful. Că mai e loc de creștere și scumpiri. Și că luna octombrie o să fie și mai grea.
Că tot vorbim de scumpiri, consumăm mai puțină energie decât anul trecut. Cu 12%. Noi, populația, nu punem la socoteală companiile. Întrebarea e dacă am devenit brusc mai economi sau pur și simplu ne-a speriat factura? O explicație posibilă este simplă: după ieșirea din plafonare, curentul a devenit mai scump pentru multe gospodării, iar când factura crește, primul reflex este să tai consumul. Mai există însă și efectul prosumatorilor: tot mai mulți români își produc singuri o parte din energie și cumpără mai puțin din rețea. Deci poate că n-am început toți să stingem becul mai des. O parte dintre noi doar au început să producă singuri curentul. În oricare dintre cazuri, ne uităm cu alți ochi la contor și facturi.
Ca să le cuprindem pe toate, și gazul natural s-a scumpit enorm. Pe piața din România, gazele costă acum de peste două ori mai mult decât acum un an. Iar electricitatea s-a scumpit și ea cu peste 50% pe piața spot. Pentru noi, populația, există încă mecanisme de protecție. Pentru fabrici, povestea e diferită: ele cumpără energia la prețurile pieței. Și aici gazul intră direct în coșul tău de cumpărături. Brutăriile folosesc energie. Industria alimentară folosește energie. Îngrășămintele folosesc masiv gaz natural, iar costul lor ajunge apoi în agricultură. Metalurgia și materialele de construcții sunt și ele mari consumatoare. Iar o companie are, în principiu, trei variante: taie din profit, produce mai puțin sau mărește prețul. Practic, gazul mai scump Intră în fabrică și, câteva luni mai târziu, îl găsești pe bonul de la supermarket.
În condițiile astea, hai să vorbim despre ce ne mai permitem. Salariul tău arată cel mai probabil la fel ca anul trecut. Pentru unii, poate, mai norocoși, e puțin mai mare. Problema e că nu mai cumpără aceleași lucruri. în termeni reali, puterea de cumpărare a salariilor a scăzut cu 6,3% față de acum un an. De ce? Pentru că prețurile au crescut mult mai repede decât veniturile salariale, în medie. Luăm ca exemplu concret chiar salariul mediu net pe economie, 5.734 de lei. o scădere de 6,3% a puterii de cumpărare înseamnă echivalentul a aproximativ 360 de lei pe lună. Adică peste 4.300 de lei într-un an. Adică aproape un salariu. Nu dispar efectiv din cont. Dispare ce puteai cumpăra cu ei. Iar inflația nu mănâncă doar salariul. Mănâncă și banii pe care i-ai pus deoparte, dacă mai ai de unde. Dacă stau într-un cont fără dobândă, în fiecare an cumperi mai puțin cu ei. Inflația nu îți ia efectiv banii. Îți ia ce poți cumpăra cu ei.
Bun, acum că ne-am binedispus, să vorbim despre o altă frică generată de Inteligența artificială, pe lângă aia că ne ia tuturor joburile: ar putea fi următoarea mare revoluție tehnologică și, în același timp, generatorul unei mari crize. Nu e nicio contradicție Aici, și îți explic imediat. În 2026, marile companii din AI ar putea investi între 500 și aproape 700 de miliarde de dolari în cipuri, centre de date și energie. Problema este că aceste investiții presupun profituri uriașe în viitor. Profituri care, deocamdată, nu există. Nu se văd, oricât am da noi pe abonamente la chatgpt. Și începe să apară un circuit interesant: producătorii de cipuri investesc în companii AI, iar companiile AI folosesc banii ca să cumpere… cipurile lor. Între timp, boomul AI susține bursele, construcțiile, exporturile și chiar comerțul mondial. Dar experții de la Fitch au calculat ce s-ar întâmpla dacă petrecerea asta se termină, ca să nu-I spunem bulă: o scădere de 35% a bursei americane, combinată cu reducerea investițiilor AI, ar putea împinge SUA în recesiune și pe noi toți la pachet. Pare un joc de scaunele muzicale pe mulți bani, și nu vrem să fim ăia care rămân în picioare.
Pentru că Economia nu se întâmplă doar la Ministerul Finanțelor. Ci în portofelul tău. Până săptămâna viitoare... ne revedem pe platformele euronews.ro și libertatea.ro!
