500 de muncitori români, bătuți și exploatați în Marea Britanie. Grupul infracțional din România a făcut milioane de lire sterline timp de 10 ani

În cursul anului 2019, în urma unei investigații ample efectuate de Poliția Metropolitană, membrii unei rețele infracționale din România au fost găsiți vinovați de infracțiuni de sclavie modernă. Timp de 10 ani, rețeaua a exploatat până la 500 de români în cadrul sectorului construcțiilor din Regatul Unit.

Victimele au fost plasate în proiecte majore de construcții și demolări în sudul Londrei, și în regiunile învecinate, arată un raport al Agenţiei Naţionale de Combatere a Criminalităţii Organizate (National Crime Agency) din Marea Britanie. 

Cum au fost ademenite victimele 

Victimele au fost recrutate din zonele sărace ale României, li s-au promis locuri bune de muncă și salarii decente în Regatul Unit, dar și cazare, transport și hrană incluse. În realitate, victimele au fost cazate în locuințe mizerabile, infestate de paraziți și supraaglomerate.

Deși au fost forțați de situație să caute saltele aruncate pe stradă, pentru a avea pe ce să doarmă, românii au fost, în plus, taxați și pentru utilități, iar mâncarea pe care o primeau era stricată sau expirată. Din cauza asta, mulți dintre ei ajungeau să sufere frecvent de dureri de stomac și chiar au dezvoltat scabie (n.r.- râie). 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

2,4 milioane de lire sterline au obținut exploatatorii

Pe parcursul exploatării, traficanții au câștigat 2,4 milioane de lire sterline, în timp ce victimele au supraviețuit cu mai puțin de 18 lire sterline pe zi și, în unele cazuri, cu nimic, în ciuda faptului că munceau din greu multe ore pe zi. În plus, traficanții le opreau victimelor și mai mulți bani din salariile promise pentru diferite costuri – transport și cazare, îngropându-i, de fapt, în datorii – mai indică raportul.

În ciuda brutalității mediului în care au ajuns, cei mai mulți dintre români n-au încercat să fugă, parțial din cauza imposibilității de a riposta și teama de represalii, dar și în speranța că, în cele din urmă, își vor primi salariile promise. 

Cum acționau traficanții 

Rețeaua de traficanți a folosit o serie de metode pentru a le controla pe victime, se arată în raport. Acestea sunt:  

• Subminarea securității la locul de muncă 

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Rețeaua a folosit o serie de tactici frauduloase pentru a obține acreditări false și acces la lucrări de construcții. Cel puțin 33 de companii, inclusiv antreprenori, agenții și furnizori de servicii de salarizare de tip „umbrelă”, au efectuat plăți involuntare în conturi controlate de rețeaua infracțională, crezând că plătesc lucrătorii. 

Traficanții lucrau adesea alături de victime la fața locului, acționând ca interpreți, pentru a se asigura că victimele nu atrag atenția asupra lor. Victimele erau angajate, de obicei, ca forță de muncă necalificată, în activități de curățenie, de îngrijire și transport, care treceau prin mai puține verificări. 

• Obținerea frauduloasă de carduri CSCS 

Cardurile CSCS (Construction Skills Certification Scheme) dovedesc că persoanele au pregătirea și calificările adecvate pentru munca pe care o desfășoară pe șantierele de construcții. Membrii bandei infracționale și asociații lor au colaborat cu un centru de testare corupt pentru a obține în mod fraudulos teste de sănătate și siguranță. Aceste teste obținute în mod fraudulos au fost apoi folosite pentru a solicita carduri CSCS autentice. 

Cardurile CSCS au fost create pentru a reduce numărul și gravitatea accidentelor și leziunilor la locul de muncă în industria de construcții din Marea Britanie. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Uneori, traficanții au folosit tehnica „fantomelor”, făcând ca altcineva să susțină testul în locul candidatului. Alteori, un supraveghetor corupt răspundea el însuși la întrebările din test. 

• Carduri CSCS reciclate

În plus, multe victime au primit carduri CSCS ale altor persoane, cu fotografii care nu semănau cu ele.

• Scrisori de aprobare falsificate 

La acea vreme, pentru obținerea cardurilor CSCS se putea aștepta până la două săptămâni. În locul cardului, unele șantiere acceptau o copie tipărită a scrisorii de aprobare CSCS, care arăta că lucrătorul a trecut testele de sănătate și siguranță relevante pentru a lucra pe șantier.

În prezent, procesarea unui card CSCS ar trebui să dureze până la 48 de ore, atunci când se aplică prin intermediul site-ului oficial CSCS.

Abuzul de contracte de muncă

Contractele de muncă în construcții conțin de obicei o clauză conform căreia, dacă o persoană nu poate fi prezentă într-o anumită zi, aceasta sau furnizorul de forță de muncă poate trimite pe cineva la fel de calificat în locul ei. 

Grupul infracțional a folosit acest sistem în avantajul său, mutând victimele în și din proiecte fără a ridica suspiciuni. 

Adăugarea altor calificări false 

Uneori, infractorii au adăugat alte calificări minore pentru a crește tariful orar pe care victimele îl puteau câștiga. De exemplu, gruparea infracțională a obținut și falsificat certificate de îndepărtare a azbestului. Ca urmare, unele victime au fost forțate să lucreze în medii cu risc ridicat, expuse la materiale toxice, fără a avea pregătirea sau cunoștințele necesare pentru a se proteja pe ele sau pe cei din jur.

Sectorul construcțiilor, vulnerabil la sclavia modernă 

Sectorul construcțiilor – unul dintre cele mai mari și mai importante sectoare economice din Regatul Unit – este și unul dintre cele mai vulnerabile la amenințarea sclaviei moderne, potrivit NCA. 

Riscurile pot exista prin infiltrarea în proiecte mari sau naționale, care implică infrastructura și construcțiile industriale, sau prin proiecte de construcții rezidențiale sau ocazionale la scară mică și orientate către public. 

Practicile comerciale obișnuite pot crea vulnerabilități în rândul forței de muncă în care criminalitatea poate prospera, de exemplu, prin lanțuri de aprovizionare complexe, lacune în materie de securitate și verificare, lipsa critică de lucrători intensificată de pandemia de COVID-19 și schimbarea normelor de imigrare. 

Toate acestea reprezintă provocări pentru sector în ceea ce privește gestionarea etică a forței de muncă, alături de utilizarea pe scară largă a subcontractelor, ceea ce face ca vizibilitatea la nivelurile inferioare ale lanțurilor de aprovizionare să fie redusă. 

Peste 2,2 milioane de angajați în construcții în 2022 

Sclavia modernă în domeniul construcțiilor UK, în cifre: 

• Sectorul britanic al construcțiilor a angajat aproximativ 2,2 milioane de persoane în 2022, potrivit NCA. 

• 280.000 de muncitori în construcții din toată țara și jumătate din cei din Londra s-au născut în afara Marii Britanii. 

• În 2022, s-a înregistrat o creștere cu 134% a numărului de raportări privind exploatarea muncii. De altfel, exploatarea prin muncă a fost cel mai des raportat tip de exploatare în UK, mai arată raportul citat. 

• În 2021, s-au înregistrat 698.000 de lucrători independenți în construcții, în Marea Britanie. 

• În 2022, s-au raportat 141 de cazuri de potențială exploatare în construcții, la linia de ajutor pentru sclavie modernă – o creștere anuală de 53%, care implică un potențial de 543 de victime. 

Sclavia modernă este în creștere, a avertizat ONU 

Numărul de persoane forțate să lucreze sau care au ajuns într-o căsătorie împotriva voinței lor a crescut la aproximativ 50 de milioane în ultimii ani, potrivit celor mai recente date oferite de Organizația Internațională a Muncii, iar creșterea este datorată unor fenomene precum pandemia de COVID-19, a conflictelor armate sau a schimbărilor climatice, după cum Libertatea scria încă de anul trecut. 

Comparativ cu 2016, numărul persoanelor aflate în sclavie modernă a crescut cu 9,3 milioane.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro