Studiul, publicat pe medRxiv și încă neevaluat de mediul academic, se bazează pe datele culese cu ajutorul aplicației de mobil Covid Symptom Tracker, care are, în Marea Britanie, peste 4 milioane de utilizatori.
Dintre aceștia, 1.653 au ieșit pozitivi la testarea pentru COVID-19 și au raportat simptome persistente, 383 au ajuns cel puțin o dată la spital pentru îngrijiri, iar 107 au ajuns la Terapie Intensivă, unde au avut nevoie de oxigen sau chiar de ventilare mecanică.
Pornind de la aceste date, cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a vedea dacă există o legătură directă între simptomele raportate și evoluția bolii. A reieșit că sunt șase grupe distincte de simptome de COVID-19, fiecare cu evoluția proprie.
Grupele de simptome și cum evoluează boala în cazul fiecăreia:
- Grupa 1: tuse persistentă, dureri musculare. 16% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, 1,5% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice. Această grupă a fost cel mai des întâlnită la bolnavii monitorizați prin aplicație.
- Grupa 2: tuse persistentă, dureri musculare, lipsa apetitului, febră. 17,5% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, 4,4% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice.
- Grupa 3: simptome gastrointestinale, precum diareea. 24% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, 3,7% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice.
- Grupa 4: oboseală extremă, tuse, dureri în piept. 23,6% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, 8,6% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice.
- Grupa 5: dezorientare, oboseală extremă, lipsa apetitului. 24,6% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, 9,9% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice.
- Grupa 6: dificultăți de respirație și dureri în piept, combinate cu oboseală extremă, dezorientare și simptome gastrointestinale. 45,5% dintre bolnavii cu aceste simptome au nevoie de îngrijire medicală, aproape 20% dezvoltă o formă severă, cu necesitatea ventilării mecanice. Această grupă a fost cel mai rar întâlnită la bolnavii monitorizați prin aplicație.
Încadrând bolnavii de COVID-19 în aceste grupe și coroborând simptomele cu factori de risc precum vârsta, sexul și afecțiunile preexistente, medicii vor putea – crede prof. Tim Spector de la Kings College London, coautor al acestei cercetări – să facă previziuni cu o acuratețe de 79% în privința pacienților care vor avea nevoie de îngrijiri în unitățile de Terapie Intensivă. Astfel, s-ar evita supraaglomerarea ATI.