7 ANI DE LUPTĂ. O funcționară și-a reclamat șefii pentru fraudă cu fonduri europene, a fost demisă și repusă în funcție de instanță, sub aceiași șefi

În primăvara lui 2016, Maria Iuga a primit calificativul „nesatisfăcător” în urma unei evaluări profesionale făcute de șefa ei, Liliana Țiple. Era practic demisă din funcția de consilier pe care o avea la centrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din Sighetu Marmației. Șeful de la APIA Maramureș, Ioan Florin Urs, a semnat decizia eliberării sale din funcție. 

Iuga a rămas fără loc de muncă. Și a început o luptă în instanță împotriva șefilor ei. 

Lucra din 2012 în instituție și de fiecare dată a fost notată cu calificativele „foarte bine”. Așa că a susținut că raportul întocmit de șefa sa a fost, de data aceasta, „tendențios și abuziv”. De ce?  O formă de răzbunare, crede Maria Iuga. 

Consiliera de la Sighetu Marmației a spus că a devenit „incomodă” când a semnalat nereguli la serviciu. Iuga susține că a sesizat instituțiile cu atribuții de control cu privire la suspiciuni de fraudă pe fonduri europene în care chiar superiorii săi erau implicați.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Directorul găsește explicația: „ceva de ordin femeiesc”

Maria Iuga a cerut în instanță să fie repusă în funcție și i-a chemat în judecată pe cei care i-au făcut evaluarea – șefa sa, Liliana Țiple – și pe cei care au semnat decizia de eliberare din funcție: directorul executiv Ioan Urs și adjunctul său Ioan Brânzei. 

Funcționara a mai cerut ca aceștia să-i ceară scuze public, în presa din Maramureș, pentru prejudiciul de imagine creat. În replică, șefa de birou se apără:

„E doar un funcționar slab pregătit, am avut tupeul și nesimțirea s-o evaluez corect”. 

De cealaltă parte, directorul de la Maramureș, Ioan Urs găsește explicația situației: „Ce e între ele e de ordin femeiesc, ceva ce ține de subiectivitate”. 

Curtea de Apel Cluj: reintegrare în funcție, plata salariilor de la momentul demiterii

În primă instanță, Tribunalul Maramureș a respins acțiunea Mariei Iuga, considerând că raportul de evaluare a fost legal.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Decizia s-a sprijinit pe o hotărâre dată de Curtea Constituțională, care declarase neconstituțională metodologia de evaluare a funcționarilor publici enunțată printr-o hotărâre de guvern.

„Procesul de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantei este reglementat prin HG611/2008, hotărâre care a fost anulată de instanță în privința art. 106, 120, deci articole esențiale pentru efectuarea procedurii de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantei. Din moment ce raportul de evaluare s-a desfășurat în baza unei proceduri a cărei nelegalitate a fost constatată de instanță și sancționată cu anularea actului administrativ normativ, pe cale de consecință și deciziile atacate trebuie sancționate cu anularea, fiind emise în baza unei proceduri considerate nelegale. 

Ca atare, hotărârile de anulare produc efecte pentru viitor, adică și în litigiile pendinte, cum este litigiul de față”, au stabilit judecătorii, care au repus-o pe Iuga în funcție. 

Recomandări

Fântâni aterizene

I-au respins însă pretențiile legate de superiorii care au evaluat-o și concediat-o în 2016. 

A cerut protecția legii avertizorilor de integritate

În 2016, Iuga a cerut protecția statutului de avertizor de integritate și a menționat în cererea de chemare în judecată, consultată de Libertatea, faptul că „șeful ierarhic Liliana Țiple exercita abuzuri și presiuni în ceea ce o privește cu scopul de a aproba, în mod nelegal, dosarele unor fermieri, precum și de a acorda subvenții necuvenite”.

APIA este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Din 2007, instituția coordonează și alocă fondurile UE destinate fermierilor, care provin din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvențiile APIA pot fi acordate persoanelor fizice și juridice, cooperativelor sau grupurilor de producători care vor să primească sprijin pentru culturi agricole, livezi, agricultură ecologică sau creșterea de animale.

Sumele pot fi importante acolo unde sunt suprafețe mari.

În chemarea în judecată, Iuga susținea că a intrat în dizgrația șefilor ei, după ce a semnalat o situație în care un fermier primea subvenții pentru creșterea animalelor doar pe baza unei adeverințe falsificate. De fapt, acesta nu avea niciun animal în gospodărie. 

Se întâmpla în vara lui 2015. Șase luni mai târziu a fost demisă. 

Femeia a susținut că în ultimele săptămâni de serviciu a fost umilită, biroul ei fiind mutat în sala de așteptare, lângă toaletă.

Șefii, declarați în conflict administrativ de ANI

După ce a plecat din instituție, Iuga a continuat războiul cu foștii ei șefi, pe care i-a reclamat la Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru încălcarea legii. 

În urma sesizărilor ei, atât Țiple, cât și Urs au fost găsiți în conflict administrativ.

Funcționara a sesizat autoritățile, iar DNA l-a trimis în judecată pe soțul șefei ei

Șefa de birou, Liliana Țiple, se implicase în procesul de aprobare a 31 de cereri de finanțare depuse de membrii familiei sale, soțul și tatăl ei, semnând pentru sumele calculate pentru aceștia. 

Mai mult, a semnat decizia de plată pentru o parcelă aflată pe un loc cunoscut de locuitorii din Sighetu Marmației sub numele de „La Groapa de gunoi”, unde soțul ei pretindea că ar cultiva porumb. Cazul a intrat în atenția DNA, care l-a trimis în judecată pe Liviu Țiple. 

Procurorii constataseră că, în perioada 2008-2016, inculpatul a depus la instituția condusă de soția sa mai multe documente false „în scopul de a obține în mod injust, în cadrul mai multor scheme de sprijin, sume de bani din bugetul Uniunii Europene, pentru o suprafață de teren de 3,42 ha, în care ar fi fost inclusă și o suprafață de 1ha de teren impropriu pentru practicarea agriculturii”. Soțul Lilianei Țiple a obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 22.157 de lei, conform anchetei.

În celălalt caz semnalat de Iuga, Directorul executiv de la Centru, Ioan Urs, se implicase în procesul de aprobare a cererilor de finanțare depuse de o societate comercială la care se număra printre acționari SC Pomicola S.A., care avea ca activitate principală pomicultura și cultura altor plante fructifere.

Atât Liliana Țiple, cât și Ioan Urs ocupă în continuare aceleași posturi în cadrul APIA. 

Represaliile continuă: „Sunt hărțuită moral și psihic”

Au trecut mai bine de trei luni de la repunerea sa în funcție, iar Iuga afirmă că nu i s-a predat încă un calculator și nici nu i-au fost date dosare în gestiune, pentru a putea respecta sarcinile de serviciu.

Într-o adresă din octombrie către Ioan Urs, Iuga amenința că se va adresa din nou justiției pentru că „represaliile continuă” și după întoarcerea sa la biroul din Sighet. 

„Modul în care se comportă față de mine doamna Țiple Liliana – șefa Centrului Local Sighetu Marmației – este abuziv și discriminatoriu atât timp cât nu mi se acordă sarcini de serviciu și calculator cu user și parolă conform fișei postului, pentru a presta activitatea așa cum o fac și ceilalți colegi ai mei. În acest mod consider că se pune înaintea interesului public, ce trebuie să prevaleze, un interes privat (de grup sau individual), doar pentru ca doamna Țiple Liliana să se răzbune în continuare pe mine. În măsura în care situația nu se va remedia și în continuare voi fi marginalizată de către șefa de birou, respectiv hărțuită moral ori psihic, menționez că voi fi nevoită să mă adresez chiar instanțelor de judecată”, a scris Iuga. 

În noiembrie, aceasta a susținut un examen de grad, la Baia Mare, pentru a promova profesional. Șefa de birou a trecut-o absentă nemotivată în acea zi.

Șeful de la centru: „Au consumat timp degeaba”

Contactat de Libertatea, Ioan Urs, șeful de la centru, spune că a primit adresa și a dispus la remedierea situației. „Vă dați seama ce e acolo? Acuma stau în același birou, să se păzească una pe cealaltă. Ceea ce au ele nu se va putea rezolva nicicum. Lucrurile s-au clarificat. Colegii de la IT i-au trimis user, paruser, tot. Dar doamna Iuga e mai mult prin concediu medical”, spune directorul.

Șeful de la Centru e convins că Iuga a avut noroc cu hotărârea de guvern care a fost declarată neconstituțională, d-asta a câștigat în instanță. „Toate actele administrative au fost anulate și am reîncadrat-o”.

„Ne-am conformat, lucrează acum și chiar a participat la un concurs de promovare grad profesional. Ce e între ele două e de ordin femeiesc, de subiectivitate. E o problemă veche. Eu am mediat cât am putut, din punct de vedere al activității, activitatea n-a fost conturbată. În aspecte personale, nu te poți băga. Unul zice într-un fel, altul în alt fel”, mai spus Urs pentru ziar.

Directorul o acuză pe Iuga că și ea „și-a favorizat familia”

Directorul APIA Maramureș nu-și mai aduce aminte pentru ce perioadă i s-a redus salariul cu 20%, după ce a fost declarat în conflict administrativ de ANI și cazul său a ajuns la comisia de disciplină la București. 

„Jumătate de an, două luni, trei luni poate, nu mai țin minte. Iuga m-a sesizat cu conflict de interese. Fiind acționar la o societate, am aprobat un centralizator de plăți. ANI a considerat că nu trebuia să semnez lista aceea de plăți. O greșeală, n-a fost niciun prejudiciu”, a mai declarat directorul, adăugând însă că și Iuga și-ar fi favorizat familia. 

„Ea ce-a făcut? A solicitat niște suprafețe mai mari pentru tatăl ei. De când a venit în APIA suprafața lui taică-su a crescut de la 7 hectare la 70 de hectare. N-a putut dovedi că-s ale tatălui ei, nici n-avea cum, și așa a început să ne sesizeze pe noi”.

Șeful APIA Maramureș, despre soțul trimis în judecată de DNA: „Un ciuriburi”

Soțul acesteia din urmă a fost trimis în judecată de DNA pentru că a primit vreme de 8 ani subvenții pentru o parcelă aflată pe groapa de gunoi a orașului.

Urs e șocat de nesăbuința bărbatului. „Un ciuri-buri, vreo 23.000 de lei, prejudiciu pe care l-am recuperat. Dar soția lui nu e trimisă în judecată. Dacă va fi condamnat și, după aia, cineva o să spună că la infracțiunea pe care a făcut-o el a participat și soția lui, colega noastră, atunci vom lua măsurile care se cuvin, vom merge până la destituire, dacă va fi condamnată”, a încheiat Urs.

„Am avut tupeul și nesimțirea să evaluez corect un funcționar public”

Liliana Țiple refuză calitatea de avertizor de integritate pe care și-o arogă colega ei. 

„A încercat să șantajeze pentru dosarul tatălui ei. E în schimb un funcționar slab pregătit. Ea încearcă să se lege de orice. Am avut într-adevăr tupeul și nesimțirea să evaluez corect un funcționar public. De 7 ani mă târăște peste tot. I-a făcut proces soțului meu pentru 87 de lei. Soțul meu avea nevoie să ia de la APIA 87 de lei pe an? N-am pentru ce să mă răzbun. Doar atât vă spun: ca funcționar public, femeia asta nu avea ce căuta în sistem. Ca să fii funcționar public trebuie să ai o anumită conduită. A lucrat din 2011 până-n 2015. Evaluările din ceilalți ani au fost bune, doar pentru că am cedat la rugăminți, am cedat și am crezut-o. Am crezut că-și va face treaba și va munci”, a declarat Țiple pentru Libertatea.

Șefa de birou a adăugat că i-a dat de lucru Mariei Iuga în aceste luni, dar că nu poate spune ce anume, pentru că n-ar avea dreptul să dea „toate relațiile despre instituție”.

„Ea are documente cu sarcinile primite în fiecare zi, nu e nicio discriminare, nimic”, a încheiat Țiple.

Alte conflicte la APIA, câștigate la CEDO 

Libertatea a scris recent și de cazul unui alt funcționar APIA, de la Cluj, Antoniu Poienaru. Acesta a fost demis în 2011 tot în urma unui raport de activitate cu calificativul nesatisfăcător, după ce semnalase mai multe probleme în instituția în care lucra. 

A pierdut toate procesele la instanțele din România, dar a fost reabilitat la CEDO, după 11 ani, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului recunoscându-i statutul de avertizor de integritate. 

Libertatea a scris și despre faptul că mai mulți membri ai societății civile au semnat în septembrie o scrisoare deschisă prin care le cer deputaților să modifice legea privind protecția avertizorilor de integritate conform cerințelor europene, după ce proiectul legislativ care a trecut de Senat ar cuprinde în continuare niște articole controversate. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro