Comentează- Călinești-Oaș este o comună cu 5.100 de suflete din Satu Mare, formată din satele Călinești-Oaș (reședința), Coca, Lechința și Pășunea Mare. Comuna e la 40 de kilometri de reședința de județ.
- Chiar dacă Lechința de Sătmar nu are legătură cu vinul de Lechința de Năsăud, șapte persoane au ajuns la carantină după ce nu au respectat izolarea și au participat, duminică seară, la o petrecere, informează obiectiv-sm.ro.
- Polițiștii din localitate au sesizat Direcția de Sănătate Publică, însă reprezentanții DSP Satu Mare au avut dificultăți să ia măsurile impuse de ordonanțele militare din cauză că nu mai erau locuri libere de carantină unde aceste persoane sa fie mutate.
Totul a durat mai bine de 12 ore, până la o decizie fermă a autorităților.
Primarul: “Zero toleranță. I-am băgat în internatul din comună”
Ulterior, primarul Vasile Dinu Birtoc a cerut ca internatul din localitate să fie transformat în centru de carantină, astfel încât cele 7 persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu să poată fi carantinate separat de restul familiilor lor.
Avem zero toleranță pentru astfel de persoane care nu respectă legea. Țin la binele locuitorii comunei
Dinu Bartoc, primar Călinești-Oaș:
Până la urmă, scrie obiectiv-sm, cei 7 au fost duși în șir indian de la domiciliu la locul de carantină, din lipsa unor mijloace de transport care să asigure acest transfer.
Primăria abia a ieșit din insolvență
La începutul anului, instanţa de judecată a consfinţit ieşirea din insolvenţă a Primăriei din Călineşti-Oaş. În 2016, datoria instituţiei era de 3.000.000 de euro.
Conform presasm.ro, situaţia din Călineşti Oaş a fost descoperită la începutul lui 2014, în urma unor verificări ale Direcţiei de Control şi Antifraudă din Ministerul Agriculturii. Inspectorii au stabilit că edilii au depus o cerere ca să obţină bani europeni pentru alimentarea cu apă a comunei. Nu mai puțin de două milioane de euro.
Asta deşi în localitate se derulau două lucrări similare finanţate din fonduri guvernamentale, despre care echipele de control spun că “beneficiarul a preferat să le considere inexistente, întărind prin studiul de fezabilitate ideea că localitatea nu deţine sisteme centralizate de apă şi canal. Beneficiarul a bifat şi secţiunea C că nu a mai obţinut finanţări nerambursabile pentru acelaşi tip de investiţie”.