„Dacă deschizi gurița, ține-o deschisă mai mult!”. O treime dintre parlamentarele din România povestesc că există abuzuri împotriva lor în forul legislativ 

• Cu 87 de parlamentare din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, suntem în coadă la nivelul UE. 
• Sancțiunile pentru hărțuirea la locul de muncă ar putea porni de la avertisment verbal sau scris și ar putea ajunge până la concediere, conform unui document lansat la sfârșitul lunii februarie de Ministerul Familiei, condus de senatoarea PSD Gabriela Firea. În prezent, hărțuirea morală la locul de muncă se pedepsește cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei.
• La nivel naţional, aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor și violenței de gen în 2022, conform cifrelor Ministerului Familiei. 

„De neoprit” – „Unstoppable”, piesa cântăreţei Sia. Şi un dans rapid, pus în scenă într-un parc de 10 femei şi de 6 bărbaţi. Este o parte a unei campanii iniţiate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care a lansat, la începutul lunii martie, şi un „Manifest pentru drepturile femeilor”. O campanie de conştientizare, pentru că „doamnele merită mai multă atenție, mai multe șanse și mai mult respect”, susţine ministrul Gabriela Firea într-o postare pe Facebook.

Acesta este discursul oficial despre poziţia femeii în societatea românească: de neoprit. Numai că, spun parlamentarele, în afară de dansuri prin care îşi celebrează drepturile, femeile au parte de abuzuri la locul de muncă şi atunci când acesta este Parlamentul României. 

„Și eu am fost sunată la două noaptea”

Cazul ministrului Marius Budăi, care a sunat o colegă la două noaptea, pentru a-i face o invitație indecentă, nu este unul izolat în Parlamentul României, spun câteva dintre politicienele care au răspuns întrebărilor Libertatea. 

„Mi s-a întâmplat inclusiv mie să fiu sunată de colegi noaptea, cu atât mai mult sunt împotriva unei astfel de abordări, fie ea «justificată» de alcool sau nu. Am fost sunată pentru propuneri mai puțin decente din partea colegilor de partid, care au fost elucidate în urma unei discuții extrem de vehemente din partea mea și care, ulterior, nu s-au mai repetat”, a mărturisit pentru ziar Mara Calista, 34 de ani, deputată PNL. 

Luni, 6 martie, deputatul Daniel Suciu (PSD), care a condus ședința în care s-a dezbătut moțiunea simplă depusă la adresa ministrului Budăi, i-a spus unei deputate USR, înainte să-i dea cuvântul, că „știe că femeile se bucură de fiecare minut în plus”. Ulterior, acesta a cerut scuze, spunând că nu este „nici misogin, nici grobian”.

„Păpușo”

La întrebarea „Ați observat existența unor abuzuri la adresa femeilor în Parlamentul României sau, în general, în politică?”, 27 de parlamentare au răspuns „Da”.

29 de politiciene au spus „Nu”, însă, pe parcursul interviurilor, toate au mărturisit că sunt colegi care „mai scapă” unele remarci sau stereotipuri de gen la adresa femeilor din Parlament. Celelalte parlamentare nu au răspuns solicitărilor ziarului.

Apelative de tipul „păpușo”, „drăguțo” și „feblețea mea” s-au auzit chiar la microfonul din plenul Parlamentului. 

„Ți se adresează cu apelative de genul «păpușo» sau îți spun «e o domnișorică ce vrea să zică ceva». Ne lovim des de ele și în campanii. Competitorii politici ne pot ataca mult mai urât decât în cazul bărbaților. Suntem mai expuse ca femei. CV-ul unei femei trece în planul doi, ceea ce nu este normal. O femeie poate muncește chiar mai mult decât o face un bărbat pentru cariera ei. Ar trebui să ne uităm în mod egal la competențe și acestea să primeze”, adaugă Horga. 

România, codașă la ponderea femeilor în Parlament

Câteva dintre parlamentarele care a vorbit cu ziarul cred că numărul mic al femeilor prezente în Parlament este un motiv pentru care ele sunt mult mai expuse abuzurilor din partea colegilor bărbați. „Lipsa femeilor lider în politică nu este o alegere a femeilor, ci mai degrabă o consecință a unor factori nefavorabili”, crede și Irina Elisabeta Kovacs, 56 de ani, senatoare UDMR. 

Cu 18% ponderea de femei membre, doar în Ungaria (13,1%), Malta (13,4%) şi Cipru (14,3%) există mai puține decât în România. 

Nu este un secret că societatea noastră are un grad precar de acceptare a «femeii în sacou», este conservatoare, tradiționalistă – în sensul că atribuie roluri de gen extrem de ușor.

Irina Kovacs, senatoare UDMR:

Kovacs se arată neîncrezătoare într-o schimbare de mentalitate prea curând. „Ar trebui să treacă aproximativ 50 de ani”. 

Studii din 2016 și 2018, realizate de Uniunea Interparlamentară (IPU), organizația globală a parlamentelor naționale, concentrate pe țările europene, au constatat că violența împotriva femeilor în politică este larg răspândită. Acestea arată și că 25% dintre femeile parlamentare intervievate au fost ținta hărțuirii sexuale comise de colegii parlamentari bărbați, atât din propriul partid politic, cât și din partide de opoziție.

Libertatea vă redă o parte din mărturiile parlamentarelor despre abuzurile pe care le-au trăit, din partea bărbaților, în Parlamentul României. 

„Cine nu poate să facă copii să vină la noi, că le arătăm noi cum se face!”

Cristina Rizea, 41 de ani, deputată REPER, a intrat în Parlament în 2020 pe listele USR Plus. Ea a povestit pentru Libertatea un episod care s-a întâmplat în Comisia de sănătate. 

Nu sunt o femeie sensibilă, pentru că pe lângă trei copii, am mai avut unul care a murit când era micuț, am trecut și prin cancer, sunt trecută prin multe, și cu toate astea am ieșit plângând din Comisia de sănătate.

Cristina Rizea:

Rizea își susținea proiectul de decontare a tratamentului de fertilizare in vitro din bugetul de asigurări sociale, când a fost ținta mai multor replici sexiste, susține deputata. 

„Am plecat de acolo plângând de la glume de genul: «Doamna deputat, nu puteți să faceți copii? De ce tot insistați, doamna deputat, cu proiectul ăsta, nu vedeți că nu are susținere?». În comisia unde sunt în mare parte medici mi s-a spus și: «Cine nu poate să facă copii să vină la noi, că le arătăm noi cum se face!». Tot atunci, când m-am dus la alte partide să caut sprijin cu proiectul fertilizării in vitro, am întâlnit de la oameni foarte educați la oameni de cea mai joasă speță, care mi-au spus: «Ce, am ajuns să facem copii în eprubetă acum, nici sex nu mai au voie să facă?». Ăsta e nivelul”, povestește Cristina Rizea de la REPER. 

„Dacă deschizi gurița, ține-o deschisă mai mult!”

Oana Țoiu, 37 de ani, deputată USR, este cea care a ripostat recent, când i s-a spus de la tribuna Parlamentului că i se dă un minut în plus pentru că „femeile se bucură de orice minut în plus”.

„Vă reamintesc că vin aici în calitate de deputată aleasă în Parlamentul României, nu de colega dumneavoastră de glumițe de pahar”, i-a transmis Țoiu colegului de la PSD.

Deputata povestește că a fost ținta mai multor comportamente sexiste care au avut loc chiar în plenul Parlamentului. Își amintește un episod în care citea rapoartele Comisiei de Muncă, pe care o și prezida. 

Dinspre colegii de la PSD, care ocupau rândurile din fața pupitrului, a început o hăhăială și a venit și replica „dacă deschizi gurița, ține-o deschisă mai mult!”, o replică foarte sexuală.

Oana Țoiu:

„Ce au spus nu s-a prins oficial pe transmisia din Parlament, dar în sală s-a auzit foarte tare și până la urmă m-am întors la microfon și am spus că nu e acceptabil, nu de către mine, nu e acceptabil nici pentru colegele lor din PSD, pentru nimeni, pur și simplu”.

Femeile povestesc cum sunt „confundate” cu asistentele parlamentarilor

Își amintește că, la începutul mandatului, a fost rugată de un coleg de la un alt partid, în timpul unor negocieri, să-i facă o cafea. Și alte colege mărturisesc că au fost „confundate” cu asistentele bărbaților parlamentari. 

„În ședințele de comisii, când vin colegii parlamentari, de cele mai multe ori, colegii trec pe lângă tine și continuă să salute toată comisia, în afară de femeile care fac parte din comisia respectivă. Am luat parte la momente în care și eu, și alte colege de-ale mele au fost confundate cu asistentele colegilor parlamentari”, povestește Diana Buzoianu, 28 de ani, deputată USR. 

„Ești fierbinte?”

Dacă unele dintre parlamentarele care au relatat episoade de sexism sau hărțuire se află la primul mandat, deputata USR Cosette Chichirău, 45 de ani, mărturisește că a trecut prin nenumărate astfel de situații, fiind la al doilea său mandat. În 2017, au apărut public replicile jignitoare din cadrul plenului Camerei Deputaților care i-au fost adresate de fostul senator PSD Șerban Nicolae.  

Povestește însă un alt episod, petrecut pe holul din fața intrării în plen, într-o dimineață. „Nu poate fi pus pe seama alcoolului”, spune deputata, însă nu vrea să dea numele deputatului care i s-a adresat jignitor. 

„Un deputat din alt partid m-a luat de gât și m-a întrebat: «Ești fierbinte?». Am fost șocată de comportament. Nici măcar ca glumă nu poate fi acceptat, dar nu era o glumă. Nu am raportat incidentul”. 

În acel moment, i-am luat mâna de pe mine și i-am spus foarte clar că este inacceptabil comportamentul lui. Apărarea lui și a celor doi colegi ai lui care erau martori a fost că e o glumă și că n-am simțul umorului.

Cosette Chichirău:

Deputata Chichirău spune că-i pare rău acum că nu l-a raportat. „Îmi dau seama că am lăsat acest comportament să continue. Am avut reacția tipică a femeii puternice, care nu vrea să pară o victimă”.

Deputată PSD: „Abuzurile reprezintă o normalitate”

Cele mai multe dintre femeile care au răspuns cu DA întrebării „Există abuzuri în Parlamentul României din partea bărbaților la adresa colegelor femei?” provin din rândurile USR și REPER. 

Majoritatea parlamentarelor PSD care au răspuns demersului ziarului au răspuns cu NU la întrebarea legată de discriminarea femeilor în Parlament.

„Noi, cei din PSD, putem fi luați drept exemplu. Avem o organizație puternică a femeilor. La PSD avem cea mai mare pondere de femei parlamentar, de 23%, față de 18%, care reprezintă media”, spune Nicoleta Goleac, deputată PSD. 

„Să nu inventăm probleme”, spune și Gabriela Crețu, senatoare PSD, referindu-se la faptul că „principala problemă a femeilor din România nu este hărțuirea unei parlamentare de către un coleg parlamentar. Dacă s-ar ajunge acolo, ar fi grav!”.

„Există probleme cu adevărat frecvente și grave – violența în familie, abuzurile la locul de muncă, salariile mici în ramurile feminizate, lipsa reprezentării politice a femeilor, femeile singure și foarte în vârstă, traficul etc. Cei care sunt aleși sunt selectați, educați (cel puțin din anumite puncte de vedere), capabili să fie ipocriți, dacă nu cred cu adevărat că trebuie să trateze cu respect colegele, ca pe niște oameni politici egali!”, adaugă senatoarea, care este frecvent vocală pe probleme ce țin de drepturile femeilor.

Sunt însă și social-democrate care mărturisesc că au trecut prin jigniri sexiste sau replici misogine. 

„Abuzurile reprezintă o stare de normalitate. De la Mona Muscă la Monica Macovei și de la Viorica Dăncilă la Diana Șoșoacă, nu a fost femeie-parlamentar care să nu fi fost pusă într-o situație incomodă sau să nu fi fost discriminată pe criterii de gen. Face parte din riscurile funcției”, spune Raluca Dumitrescu, 45 de ani, deputată PSD. 

Este în asentiment și Laura Vicol, 47 de ani: „Abuzurile nu sunt un secret”. „Dar nu mă intimidează, ci, dimpotrivă, mă motivează să merg mai departe. Cred că va veni și timpul când lucrurile astea vor fi respinse precum ceea ce sunt: mizerii”, spune ea.

Cum se apără de abuzuri unele parlamentare: „Mă îmbrac şi destul de sport…”

Unele dintre deputatele și senatoarele care au răspuns întrebărilor Libertatea şi au fost martorele unor comportamente abuzive adresate colegelor din Parlament au simţit nevoia unor justificări. 

„Am o ținută office, nici nu aș putea da naștere unor astfel de glume”, a spus Mirela Adomnicăi, 52 de ani, deputată PSD. „Eu mă îmbrac și destul de sport și atunci nu prea dau ocazia”, a completat Diana Tuşa, 44 de ani, PSD. „Am o vârstă, o experienţă, un CV tehnic profesional de invidiat. E greu să-mi spui ceva…”, a spus şi Anca Dragu, 50 de ani, USR. „Poate n-am intrat la vârsta potrivită în politică”, a explicat şi Claudia Mihaela Banu, 49 de ani, senatoare PNL.

Alte atitudini în fața discriminării fac apel mai degrabă la puterea interioară și la determinarea femeilor politician. „Au murit oameni ca femeia să aibă drept de vot, trebuie să ne dorim asta și noi, femeile. Dacă ne vom lăsa călcate în picioare, vom fi călcate în picioare”, spune Gianina Șerban, 39 de ani, deputată AUR. „Cred că trebuie încurajate doamnele care trec prin aceste situații, nu doar în politică, să nu lase lucrurile nesancționate. Eu așa aș acționa, nici nu m-aș speria și nici nu m-aș împiedica de nimic. N-aș accepta așa ceva!”.

Senatoarea PSD Ionela Cristina Breahnă Pravăţ, 40 de ani, sugerează că abuzurile verbale sau remarcile misogine sunt pur întâmplătoare în Parlament, iar expunerea lor publică ţine de „caracterul și puterea de asumare și de acțiune a fiecărei doamne sau domnișoare care a fost în postura de victimă contingentă (întâmplătoare, n.r.)”. 

Discriminarea pozitivă 

„Avem și multe oportunități, pentru că suntem puține, simt că sunt mereu discriminată pozitiv”, spune Oana Murariu de la USR. Același lucru consideră și Grațiela Gavrilescu, 56 de ani, deputată PSD: „Sunt în politică din 2003. Am simțit mai degrabă o discriminare pozitivă, în sensul că și bărbații, și femeile au venit alături de mine. Majoritatea au fost bărbați, dar și femeile, pentru că ele sunt mai puține în politică”. 

Rodica Boancă, 41 de ani, senatoare AUR, se simte apreciată ca „singura femeie” din grupul său din Senat. „Nu am simțit că sunt dată la o parte la mine în partid, dimpotrivă. Mă simt foarte în siguranță printre colegii mei”.

Cu toate acestea, Boancă vede unele abuzuri care se petrec în Parlament, față de colegele sale, chiar și din alte partide. 

„Mai există situații în care o colegă poate că e mai vocală, iar ceilalți o ironizează, în ideea că «așa sunt femeile, las-o că este în perioada aia». Încă există astfel de comentarii, mai ales dacă le spui lucruri pe care nu le pot contraargumenta”, susține senatoarea AUR. 

***

Ce deschidere au femeile pentru a vorbi public despre abuzuri și a le sancționa? Ce mesaj transmit astfel de gesturi în rândul societății? Sunt întrebări la care au răspuns parlamentarele în următorul episod al seriei Libertatea. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro