85% dintre mamele şi gravidele minore nu merg la şcoală, majoritatea abandonând cursurile înainte de sarcină. 10% dintre acestea nu au fost înscrise niciodată la o instituţie de învăţământ, arată Salvaţi Copiii într-o analiză despre situaţia mamelor minore din zonele rurale defavorizate.
„Eu regret puțin că am lăsat școala, aș fi vrut să fac mai multe clase, dar acum nu pot da timpul înapoi. Asta e, nu pot decât să-mi sfătuiesc copiii să meargă la școală și să facă măcar 8 clase”, spune una dintre participantele la studiul Salvaţi Copiii. Printre cauzele abandonului şcolar se numără discriminarea, faptul că şcoala nu se află în localitate, iar fetele trebuie să facă naveta sau plecarea minorelor cu părinţii, în străinătate.
Cele mai multe mame minore nu mai vor să se întoarcă la școală
75% dintre mamele care abandonează şcoala o fac în timpul gimnaziului, iar 15% – în timpul liceului.
Studiul mai spune că una din zece mame minore a abandonat şcoala încă din ciclul primar. Cele mai multe fete nu mai doresc să se întoarcă la şcoală.
„Acum, cu doi copii, nu mai am niciun gând să mai merg”, „Cum să las bebeluşul şi să mă duc la şcoală”, „Nu cred că al meu ar fi de acord”, sunt printre motivele refuzului de a continua studiile, după cum au arătat acestea în chestionarul Salvaţi Copiii.
în rândul fetelor din România cu vârste mai mici de 15 ani, reprezentând 45% din totalul la nivel european, arată datele Institutului Naţional de Statistică, preluate de Salvaţi Copiii.
Cifra plasează România pe primul loc din UE la acest capitol.
Educaţia sexuală: de unde se informează mamele minore
Două treimi dintre mamele minore afirmă că au primit informaţii legate de educaţia sexuală, iar 30% dintre acestea indică drept surse prietenii, colegii sau rudele.
Pe de altă parte, 75% dintre ele spun că au rude sau cunoştinţe care au născut înainte de majorat, iar 32% dintre ele spun că mama lor era minoră când le-a născut.
Cele mai multe dintre mamele minore spun că nu avut discuţii despre educaţia sexuală la şcoală. În unele cazuri, motivul este chiar abandonul timpuriu. „Nu am apucat să aflu despre asta la școală, eu am mers doar până în clasa a III-a și nu am apucat”, spune una dintre mamele citate în studiul Salvaţi Copiii.
20% dintre mamele minore au mai mult de un copil.
De ce avem atât de multe mame minore?
,,Acolo unde există și un model de viață de tipul: și mama mea m-a făcut la 13 ani și poate că mai am și frați care sunt dați în plasament, e și mai dificil. Dacă așa am crescut, acesta este modelul de viață, așa l-am învățat, așa l-am interiorizat”, spune unul dintre medicii citaţi de Organizaţia Salvaţi Copiii în studiul „Analiză privind situația mamelor și gravidelor sub 18 ani din zonele rurale defavorizate”.
Specialiştii consultaţi de Salvaţi Copiii arată că sărăcia, lipsa educaţiei şcolare, violenţa domestică şi consumul de alcool sau exemplele din familie reprezintă principalele cauze ale fenomenului mamelor minore din comunităţile rurale vulnerabile. Lipsa supravegherii părinţilor şi a implicării autorităţilor, lipsa cunoaşterii drepturilor şi a educaţiei sanitare/sexuale sau lipsa actelor de identitate contribuie, de asemenea, la acest fenomen, potrivit Salvaţi Copiii.
este venitul mediu pe gospodărie, în cazul mamelor minore. Jumătate dintre acestea au însă un venit sub 1.000 de lei, în timp de 12% câştigă peste 2.000 de lei.
Fenomenul mamelor minore ar putea fi redus prin introducerea educaţiei pentru sănătatea reproducerii în şcoli, prin implicarea autorităţilor în monitorizarea copiilor vulnerabili şi prin susţinerea tinerelor pentru a-şi continua studiile şi a se integra pe piaţa muncii, indică specialiştii Salvaţi Copiii.
Printre soluţiile propuse de aceştia se mai numără înfiinţarea unor grupuri de suport formate din asistenţi medicali comunitari, asistenţi sociali şi psihologi, decontarea analizelor medicale şi pedepsirea celor care abuzează tinere.
Într-un alt studiu cu privire la accesul gravidelor din comunităţi vulnerabile la sistemul medical, Organizaţia Salvaţi Copiii arată că lipsa banilor este principalul impediment al acestora pentru a accesa servicii medicale. Astfel, 25% dintre gravide nu au asigurare medicală, iar 33% dintre ele spun că nu au făcut analizele recomandate de către medic de când sunt gravide. Pentru 20% dintre ele, muncile ocazionale sunt principala sursă de venit a gospodăriei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro