ComenteazăÎn 10 ani numărul copiilor români cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani care folosesc internetul mobil a crescut uluitor. În 2010 doar 2% dintre copiii foloseau smartphone-ul pentru a accesa internetul, iar în prezent procentul copiilor români care folosesc internetul de pe mobil a ajuns la 86%. Acelaşi procent se înregistrează şi în cazul copiilor din Norvegia, conform raportului EU Kids Online.
Cât despre timpul petrecut online, Dr. Anca Velicu, reprezentant EU Kids Online, spune pentru Libertatea că timpul de trei ore trecut în dreptul copiilor români nu e cel mai important indicator.
„Depinde ce faci acolo. De aici începe discuţia. Dacă este un timp folositor, atunci poţi sta 24 de ore din 24. La copiii mici, sub opt ani, la cei care nu ştiu să citească, dar folosesc internetul sfatul pentru părinţi e să intre în lumea lor, „fii alături de el în lumea online”, spune Anca Velicu.
dintre copiii români folosesc internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri (la polul opus fiind tot Germania, cu 8%)
„M-a surprins această dată. Nu am sesizat când am făcut raportul românesc. Poate să fie din cauza lipsei de infrastructură, magazinele mari nu acoperă toate satele, comunităţile, iar copiii cumpără de multe ori online, ori compară preţurile online”, spune Anca Velicu.
Reprezentantul EU Kids Online dezvăluie ce putere are brandingul personal şi modul de reprezentare în societăţile puternic polarizate economic, cum este România, unde nu există o clasă mijlocie puternică.
Presiunea să cumperi lucruri prin care să arăţi statusul social e foarte mare. Copiii vor ultimele chestii pentru că e presiunea socială. Nu avem educaţia să înţelegem cât de mult suntem targetaţi pe Facebook. Am auzit recent o frază extraordinară „în orice aplicaţie gratuită, noi suntem produsul.
Anca Velicu:
Reprezentantul EU Kids Online subliniază că avem o lipsă de educaţie digitală, despre cum funcţionează internetul.
„De multe ori nu realizam că parintii, copiii sunt produsul Facebook. Nu avem educaţia media necesară să ne distanţăm de acest bombardament publicitar”, a mai spus aceasta.
dintre copiii (între 12 și 16 ani) din România folosesc excesiv internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza aceasta.
Pe de altă parte, în Italia, Germania, Rusia şi Slovacia procentul este de doar 1%.
„Aici este din nou una din marile griji ale adulţilor, folosirea excesivă a internetului. Noi am măsurat prin mai multi indicatori, iar doar la unul, la neglijarea somnului, copiii români au fost printre primii. Nu aş vrea să medicalizăm această adicţie de internet. A sări peste masă sau peste somn implică întreaga familie. Văd în acest răspuns şi o problemă a copiilor, dar şi a părinţilor. Aici ar trebui să există o dezbatere în societate în privinţa parentigului digital”, punctează Anca Velicu.
Trăim într-o cultură violentă
Anca Velicu, reprezentant EU Kids Online în România, spune că trăim într-o cultură violentă. „Cultura copiilor noştri este foarte violentă. Este interesant cum cyber bullying-ul era asociat cu fetele. În general mai multe fete erau victimizate, dar de data asta în România sunt mai mulţi băieţi afectaţi de cyber bullying şi suntem printre puţinele ţări care raportează acest lucru. Există o violenţă foarte mare printre băieţi. Li se pare funny să fie agresivi cu colegii lor”.
Avem nevoie de educaţie să înţelegem internetul
Anca Velicu consideră că restricţionarea nu este clar o soluţie. „În primul rând trebuie să avem o dezbatere de societate, să acceptăm că avem o problemă că nu este doar un moft să vorbim de lumea digitală, să avm o educaţie mult mai bună la şcoală, dar trebuie să educăm profesorii. Trebuie să încetam să condamnăm din perspectiva penala. Problemele sunt sociale, daca nu le vom aborda la nivel de societate, ci doar le vom condamna nu vom rezolva nimic. Avem nevoie de educaţie să înţelegem cum funcţionează acest internet”, conchide Anca Velicu.
dintre copiii din RO folosesc internetul să comunice cu prietenii sau familia (față de doar 14% în Germania)
Majoritatea situațiilor care descriu un abuz de date personale au fost raportate la nivel de țară, în cea mai mare proporție de copiii din România. Spre exemplu, 14% spun că cineva le-a folosit parola pentru a le accesa informațiile sau pentru a pretinde că sunt ei (față de 2% în Italia și Germania), 9% declară că cineva a creat o pagină de internet în numele lor sau imagini despre ei care le-au provocat neplăcere (față de 1% în Croația) și 8% au pierdut bani după ce au fost înșelați pe internet (față de 1% în Germania, Franța, Croația), se mai arată în studiul EU Kids Online.
Copiii din România, deranjaţi de distribuirile părinţilor
Fenomenul de “sharenting”, care descrie situația în care părinții distribuie online informații personale despre copil, a fost raportată de 20% dintre copii la nivel european, cel mai mult fiind raportată în Norvegia și în partea valonă a Belgiei, de către 36%. În România, 28% dintre copiii au declarat că li s-a întâmplat acest lucru.
În acest context însă, în România sunt cei mai mulți copii care i-au rugat pe părinți să îndepărteze aceste conținuturi de pe internet (29%, față de media europeană de 14%), sunt cei mai mulți copii care au declarat că au fost deranjați de acele conținuturi distribuite de părinți (21% față de media de 9%) și sunt cei mai mulți care spun că au primit comentarii negative sau răutăcioase din cauza acestor conținuturi (22%, media fiind 7%), se mai arată în comunicat.
Anca Velicu subliniază că avem nevoie de educaţie pentru folosirea în siguranţă a internetului. „Vorbind despre respectul pentru datele personale, trebuiesc menționați părinții care participă la fenomenul de sharenting fără să înțeleagă impactul pe care acesta îl are asupra copiilor, nu doar imediat (prin mesaje răutăcioase), ci și din perspectivă comercială (fenomenul de dataficare)”, punctează Dr. Anca Velicu.
“Folosirea internetului pentru comunicare este foarte importantă într-o Românie din ce în ce mai afectată de emigrație (e.g. parinți plecați la muncă în străinătate)”, spune Dr. Anca Velicu, contactul național al rețelei EU Kids Online în România.
Experiențe negative pe internet
La nivelul celor 19 state din anchetă, unul din patru copii a avut o experiență negativă online (care să îl supere sau care să fie deranjantă) în ultimul an. Copiii din Malta au raportat în cea mai mare proporție (45%) astfel de experiențe negative, cel mai puțin fiind raportate de cei din Slovacia (7%); în România, unul din trei copii au raportat experiențe negative.
În cadrul cercetării pan-europene, au fost analizate experiențele online ale copiilor (9-16 ani) care pot avea un impact negativ asupra acestora, cum ar fi: cyberbullying-ul, folosirea abuzivă a datelor personale, expunerea la conținut dăunător, folosirea excesivă a internetului, sexting-ul și întâlnirea cu persoane care au fost cunoscute inițial pe internet. Toate aceste experiențe nu pot fi însă caracterizate în mod univoc ca fiind doar negative sau doar pozitive, în măsura în care aceeași activitate poate avea consecințe pozitive pentru unii copii și negative pentru alții.
Spre exemplu, întâlnirea față în față cu persoane cunoscute anterior doar pe internet este o experiență raportată de 5% dintre copiii din Franța și de 25% dintre cei din Serbia (media europeana fiind de 16%, în România, 23%). Pentru majoritatea acestora, întâlnirea cu persoane cunoscute anterior doar pe internet a fost o experiență pozitivă, 86% dintre copiii din România considerând-o astfel (cel mai mare procent dintre țările analizate, la polul opus fiind Slovacia, 52%). Pentru alți copii însă, această experiență poate avea efecte negative, provocându-le supărare sau neplăcere. În cele mai multe țări, mai puțin de 5% dintre copii au fost supărați sau foarte supărați după o astfel de experiență (în România 2%, în Polonia 28%), se mai arată în comunicat.
EU Kids Online este o echipă de cercetători internațională, extinsă în mai mult de 30 de țări, care urmărește să culeagă date științifice despre folosirea internetului de către copiii din Europa, riscurile și oportunitățile pe care aceștia le întâlnesc online. Acest raport se bazează pe date culese de către echipele naționale în 19 state, între toamna lui 2017 și vara lui 2019, de la un eșantion total de 25,101 copii de 9-16 ani.
Rapoartele pot fi accesate aici:
EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries