6 comentariiÎn ultimii ani, Guvernul Ciucă și Cabinetul Ciolacu au evitat să organizeze alegeri parțiale (ultimele fiind în iunie 2021, în perioada Guvernului Cîțu) pentru funcțiile de primar vacante, cu toate că până la finalul lui septembrie 2023, adică cu un an înainte de expirarea mandatelor, ar fi putut să demareze acest lucru.
Spre sfârșitul lunii iulie, în 2023, când încă putea fi luată decizia organizării alegerilor locale parțiale, 62 de localități nu aveau în edil. Mai mult, fostul premier Ludovic Orban chiar a câștigat un proces împotriva Guvernului, pentru organizarea de alegeri locale parțiale, dar deja era prea târziu și nu mai era respectată legislația.
În prezent, conform unui răspuns furnizat ziarului Libertatea de Autoritatea Electorală Permanentă, nu mai puțin de 89 de localități nu au primar, ceea ce înseamnă că acestea sunt conduse de un viceprimar cu atribuții de primar.
Condamnări: cu sau fără violență
Între cele 89 de localități sunt și opt orașe: Valea lui Mihai (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Însurăței (Brăila), Anina (Caraș-Severin), Băilești (Dolj), Turceni (Gorj), Orșova (Mehedinți), Lugoj (Timiș). Două sunt chiar municipii, adică Lugoj și Băilești. Județul campion la localități fără primar este Oltul: Gostavățu, Grădinari, Mihăești, Obârșia, Rotunda, Valea Mare, Vitomirești și Vulturești. De aproape două decenii județul este patronat de Paul Stănescu, actual secretar general al PSD, care în perioada 2008-2016 a fost președintele Consiliului Județean Olt.
Cauzele pentru care localitățile nu mai au primar sunt diverse. Primăria Gostavățu (Olt) a rămas fără edil după ce primarul Marian Ștefan Popescu a fost condamnat definitiv la închisoare pentru fapte de corupție în februarie 2024. Conform Adevărul, edilul a fost încarcerat pentru comiterea a peste 100 de fapte de corupție.
Un alt fost edil având probleme cu legea, legate de fapte de corupție, este cel din Albeni (Gorj), Ionuț Silviu Stan, în cazul căruia prefectura Gorj a decis încetarea mandatului în iulie 2023, date fiind acuzațiile de luare de mită. În schimb, primarul din Orșova (Mehedinți), Marius Stoica, a fost condamnat definitiv, în aprilie, la închisoare cu suspendare pentru delapidare.
Condamnat la închisoare cu suspendare a fost și primarul din Dănești (Gorj), Virgil Drăgușin, după ce a lovit o femeie, funcționar al Primăriei Târgu Jiu. Tot în categoria primarilor agresivi este și cel din Oțeleni (Iași), adică Ciprian Aiojoaiei, care a primit o condamnare cu suspendare după ce a bătut un consilier din Opoziție.
Incompatibili sau decedați
Alții au fost declarați incompatibili, cum a fost cazul primarilor din Vitomirești (Olt), Cudalbi (Galați), Însurăței (Brăila) sau Anina (Caraș Severin).
Au fost situații în care edilii au murit, cum s-a întâmplat în cazul celor din Rotunda (Olt), Obârșia (Olt), Sărățeni (Mureș) sau Șimian (Bihor). Edilul din Obârșia a fost prins în combina de treierat în august 2023 și a murit în urma hemoragiei masive. Cel din Sărățeni a murit după ce a intrat într-o fosă septică și nu a mai putut ieși, cauza decesului fiind asfixierea, în timp ce edilul din Șimian a căzut din copac.
Alegeri în 9 iunie, preluare de mandat după 27 septembrie
Peisajul administrației publice din România va fi unul complicat și cu situații diverse după alegerile din 9 iunie. În primul rând vor fi primării care și după 9 iunie vor avea același primar, care își va prelua noul mandat după 27 septembrie, pentru că actualul mandat a început în septembrie 2020.
O a doua situație e cea în care va avea loc o schimbare de edil. În această situație, până la finalul lui septembrie, actualul primar este cel care semnează toate documentele și-și exercită funcția, cu toate că o altă persoană a fost aleasă.
A treia situație este a localităților în care, deși nu au primar și care vor avea și ele alegeri pentru edil pe 9 iunie, mandatul celor aleși va începe tot din toamnă.
Iar situația e explicată chiar de AEP: „În conformitate cu dispozițiile art. 34 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile publice locale din 2024, «prin derogare de la prevederile art. 113 alin (1), art. 114 alin. (1) și (3), art. 115 alin. (1), art. 121 alin. (1) lit. A), art. 149 alin. (1), art. 150 alin. (1) și art 187 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru intrarea în exercițiul mandatului autorităților administrației publice locale alese în anul 2024, termenele reglementate în cuprinsul acestor articole încep să curgă de la data de 27 septembrie 2024»”.
Foto: Hepta