Cuprins:
Nouă ani după Colectiv: Nimic schimbat în legislație și în sistemul medical
Nimic nu s-a modificat în legislația din România, în modul în care construim, dar nici în domeniul sănătății, evidențiază Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv.
„În momentul în care un astfel de dezastru îți lasă în urmă 200 de victime și din ei îți mor 66, te întrebi unde s-a greșit, ce s-a întâmplat. La noi nu se întreabă nimeni nimic, drept dovadă, la nouă ani nu avem nimic schimbat în legislație”, subliniază președintele asociației Colectiv.
Eugen Iancu și-a pierdut fiul, Alex, în vârstă de 22 de ani, la trei săptămâni după ce acesta a supraviețuit incendiului din clubul Colectiv.
„Dureros este că nu s-a întâmplat nimic în lumea medicală, pentru că nu s-a construit niciun centru de tratare a marilor arși, niciun centru de recuperare, nu avem o bancă de țesuturi, nu mai avem bancă de piele, nu mai avem absolut nimic”, arată acesta.
Iar președintele Asociației Colectiv dă vina pe „orgolii”.
„Și noi, prin Asociație, am vrut să construim un spital. Cine credeți că s-a opus? (..) În primul rând lumea medicală, pe urmă lumea politică.”, a mai spus Eugen Iancu.
Ioana Geambașu, tânăra care a murit cu zile
Nouă ani de suferință și lacrimi au trecut de când părinții au pierdut-o pe Ioana Geambașu, o tânără de 18 ani, care a murit în urma incendiului de la Colectiv.
Fata de 18 ani, din Mizil, Prahova, era olimpică la matematică și își dorea să devină arhitect.
Internată în stare gravă la Spitalul Sfântul Ioan din București, cu arsuri ale căilor respiratorii, tânăra a stat aproximativ două săptămâni în comă indusă. Deși a avut arsuri pe o suprafață de 2% din corp, aceasta a murit din cauza complicațiilor.
Pe 16 noiembrie se împlinesc nouă ani de când Ioana a plecat de lângă părinții săi. Mama Ioanei, Ruxandra Geambașu, medic chirurg, sfâșiată de durere, face un bilanț al celor întâmplate în ultima vreme în cazul Colectiv.
„Dosarul Colectiv 2, cel cu infecțiile intraspitalicești, a fost CLASAT, iar pe 15 noiembrie va fi îngropat DEFINITIV, pentru că a fost ținut în sertar (faza de urmărire penală) mai mult decât maximumul pedepsei pentru omor din culpă (8 ani)”, a transmis Ruxandra Geambașu pentru Libertatea.
În august 2024, Dosarul Colectiv 2, care analiza acțiunile responsabile ale statului după incendiul din octombrie 2015, a fost clasat de procurori. Fostul ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu, și managerii de spital care nu au transferat răniții în străinătate au fost exonerați de orice responsabilitate penală, conform ordonanței de clasare.
„La Congresul UMF Carol Davila, care a avut loc la Palatul Parlamentului între 24 și 26 octombrie A.D. 2024, s-a stabilit că «infecțiile intraspitalicești» (nosocomiale, din neogreacă, definiție în uz de zeci de ani, în toată lumea) se numesc acum «infecții asociate actului medical» sau «infecții cu germeni multirezistenti»”, a adăugat dr. Ruxandra Geambașu.
Deși este vorba de „semantică”, mama Ioanei sugerează că „a fost deplasat centrul de greutate al definiției”. Acest lucru maschează o realitate dureroasă: infecțiile nosocomiale au dus la moartea prematură a unor răniți din incendiul de la Colectiv.
Un concert transformat în tragedie națională
În seara zilei de 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a izbucnit la Clubul Colectiv din București, unde trupa Goodbye To Gravity susținea un concert de lansare. Ceea ce ar fi trebuit să fie o noapte de muzică și distracție s-a transformat rapid într-o tragedie națională.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 9Potrivit martorilor, incendiul a fost cauzat de artificii aprinse în timpul concertului, extinzându-se rapid la tavan. În urma incendiului, 65 de oameni și-au pierdut viața, iar peste 160 au fost răniți și internați în spitalele din țară și din străinătate.
Au fost transferați 34 de răniți în clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția. În ședința extraordinară de guvern din 31 octombrie 2015, s-au declarat trei zile de doliu național în România (31 octombrie – 2 noiembrie), potrivit sursei citate.
Dosarul Colectiv: Condamnări
Tragedia a dus la deschiderea unui dosar penal în care au fost trimise în judecată mai multe persoane, inclusiv patronii clubului și autoritățile locale.
În urma anchetei, pe 28 aprilie 2016, patronii clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu – au fost trimiși în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală și neluarea măsurilor legale de securitate. De asemenea, au fost judecați Daniela Niță (patroana SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niță (director) și Viorel Zaharia (pirotehnist), precum și persoanele juridice SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
Procesul a evidențiat deficiențele sistemului de siguranță și a generat dezbateri publice intense. Patronii clubului Colectiv au fost trimiși în judecată pentru că au permis accesul excesiv de persoane și au organizat un spectacol pirotehnic în spațiu închis. Daniela Niță, administrator al firmei de artificii, a fost acuzată de utilizarea produselor necorespunzătoare, iar fostul primar Cristian Popescu Piedone – pentru abuz în serviciu.
Pe 12 mai 2022, Curtea de Apel a pronunțat condamnări definitive în dosarul Colectiv. Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare, în timp ce Paul Gancea, patron al clubului Colectiv, a primit 6 ani și 4 luni. Costin Mincu, de asemenea patron, a fost condamnat la 8 ani, iar Alin George Anastasescu la 11 ani și 8 luni. Pompierii George Matei și Antonina Radu au primit fiecare câte 8 ani și 8 luni de închisoare. Pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au fost condamnați la 6 ani și 10 luni, iar Cristian Niță, directorul firmei de artificii, a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare.
Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Cristian Popescu-Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate.
Niciun centru pentru marii arși
Autoritățile române s-au angajat, la acea vreme, să construiască trei centre pentru marii arși, dar niciunul nu este finalizat, astfel pacienții cu arsuri grave sunt tratați în continuare străinătate.
Construcția centrelor pentru mari arși a început abia în 2023, iar acestea vor avea 26 de paturi de terapie intensivă și intermediară în Timișoara, Târgu Mureș și București.
În primăvara acestui an, Ministerul Sănătății anunța că „la doar 10 luni de la semnarea contractului, Centrul de Arși Grav de la Timișoara prinde contur”. Finanțarea centrelor este asigurată de Banca Mondială, iar valoarea totală a celor trei proiecte se apropie de un miliard de lei.
Abia la începutul lui 2024, Ministerul Sănătății a emis ordinul pentru începerea construcției Centrului de Arși Grav de la Târgu Mureș.
În București, se construiește un Centru de Arși Grav la Spitalul pentru copii Grigore Alexandrescu.
În prezent, România dispune de doar 34 de paturi pentru marii arși, dintre care 10 sunt pentru copii, localizate la Spitalul Floreasca, Spitalul de Arși, Spitalul Bagdasar din București și în unități din Iași și Timișoara. Pentru copii, sunt disponibile 10 paturi la Spitalul Grigore Alexandrescu din București. În țară, există un singur Centru de Mari Arși, situat la Spitalul Floreasca.
În fiecare an, sunt organizate evenimente de comemorare a victimelor incendiului de la Colectiv.
Filmul „Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a câștigat premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar pe 6 octombrie 2019, la cea de-a 15-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Zürich. De asemenea, a fost selectat ca propunerea României pentru premiile Oscar 2021.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
gardenparty • 30.10.2024, 13:17
Noi nu avem un spital nou la 35 de ani de la revolutie.Votati în continuare psd.