ComenteazăRezoluția Parlamentului European, care „condamnă în termenii cei mai fermi” legislația anti-LGBTIQ din Ungaria, a fost adoptată cu 459 de voturi pentru, 147 împotrivă și 58 de abțineri.
Legea din Ungaria, prin care se interzice conținutul LGBTIQ în materialele educaționale și în emisiunile TV pentru copiii sub 18 ani, a fost descrisă de PE drept o încălcare clară a valorilor, a principiilor și a dreptului Uniunii.
PE subliniază că acesta e un nou exemplu de abrogare treptată a drepturilor fundamentale în Ungaria, unde fobia față de minoritățile sexuale și campaniile de dezinformare, organizate și sponsorizate de stat, au devenit instrumente de cenzură politică utilizate de guvern.
Parlamentul European arată că încălcările drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTIQ fac parte dintr-o agendă politică mai amplă, care duce la dezmembrarea democrației și a statului de drept, inclusiv a libertății mass-mediei.
În rezoluție sunt amintite și alte manifestări homofobe ale guvernului de la Budapesta, printre care modificarea Constituţiei ţării pentru a se preciza că mama este o femeie, iar tatăl un bărbat, interzicerea de facto a recunoaşterii juridice a genului pentru persoanele transgen şi intersexuale și a adopțiilor de către cupluri homosexuale.
Printre altele, eurodeputaţii solicită Comisiei Europene să iniţieze o procedură accelerată de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi să utilizeze toate instrumentele din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cum ar fi măsurile provizorii şi penalităţile pentru neconformitate, dacă este necesar. Textul rezoluției în limba română poate fi accesat pe site-ul Parlamentului European.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ameninţat Ungaria cu lansarea unei proceduri de infringement, catalogând legea drept „o rușine”.
Cum s-a împărțit votul pe țări
Repartizarea pe țări, nu pe orientări politice, arată că europarlamentarii din 24 țări au votat majoritar „pro”. Cele mai multe voturi „contra” au fost în Italia – 33 – la egalitate cu numărul de voturi „pro”, Polonia (26) și, pe locul trei, Ungaria – 13.
Maria Grapini, singurul social-democrat din PE care a votat împotriva rezoluției
Nouă eurodeputați români, opt de la USR-PLUS, parte a grupului Renew din Parlamentul UE, și unul de la PNL au votat pentru adoptarea rezoluției.
Este vorba despre:
- Vlad Botoș (USR-PLUS)
- Dacian Cioloș (USR-PLUS)
- Vlad Gheorghe (USR-PLUS)
- Alin Mituța (USR-PLUS)
- Dragoș Pâslaru (USR-PLUS)
- Nicu Ștefănuță (USR-PLUS)
- Ramona Strugariu (USR-PLUS)
- Dragoș Tudorache (USR-PLUS)
- Siegfried Mureșan (PNL)
Împotrivă au votat Traian Băsescu (PMP), Eugen Tomac (PMP), Mircea Hava (PNL), Maria Grapini (PPUSL), Lorant Vincze (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR) și Cristian Terheș (intrat pe listele PSD, dar trecut la PNȚCD).
Singurele abțineri, în număr de șapte, au venit de la liberalii Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Vlad Nistor și Marian-Jean Marinescu.
Cei mai mulți eurodeputați PSD, respectiv opt, nu au votat. Aceștia sunt: Carmen Avram, Adrian-Dragoș Benea, Claudiu Manda, Dan Motreanu, Dan Nica, Victor Negrescu, Rovana Plumb și Mihai Tudose.
Nu a votat nici Corina Crețu (Pro România).
Social-democrații din Parlamentul European au avut 125 de voturi pentru rezoluție și doar unul contra, al Mariei Grapini.
Astfel, România a fost singura țară în care nici măcar un eurodeputat afiliat S&D nu a fost în favoarea rezoluției. Chiar și europarlamentarii social-democrați ai Ungariei, cinci la număr, au votat „pentru”.
Popularii europeni au votat 113 „pentru” și 12 „contra”, cele mai multe voturi antirezoluție, respectiv cinci, venind tot de la eurodeputații români.
Renew (96) și Verzii (69) s-au exprimat în bloc „pentru” rezoluție, n-au avut deloc voturi „contra”, ci doar câte o abținere.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!