ComenteazăNu doar oamenii fără pregătire fac astfel de incendieri, ci inclusiv fermieri cu experiență. Specialiștii explică de ce oamenii ar trebui să renunțe la acest obicei.
„Arderile distrug pătura fertilă din sol, humusul, unde are loc germinația. Mai mult, îl și usucă, ceea ce este foarte grav într-o zonă fără irigații, într-o perioadă de secetă”, a declarat prof. dr. Gerard Jităreanu, specialist în agrotehnică și fizica solurilor agricole, rector al Universității de Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad (USV) din Iași.
În Iași, de zece ori mai multe incendii față de 2021
Pompierii au intervenit la mii de astfel de apeluri în care oamenii semnalau incendii de vegetație, un număr care crește cu fiecare an. În Iași, spre exemplu, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) au precizat pentru Libertatea că au intervenit la de zece ori mai multe incendii de vegetație în 2022 față de anul anterior.
Dacă anul trecut pompierii au avut 18 incendii care au afectat 31 de hectare în primele 3 luni ale anului, acum au avut 473 de intervenții la incendii de vegetație uscată pe 3.700 de hectare.
„Cauza generală este focul în spații deschise – au ars și gunoaie, iar de acolo s-a extins focul și la vegetație, dar în general este o practică a cetățenilor care vor să își curețe terenul ca să le crească vegetație mai rapid și mai înalt. Dar în câțiva ani terenul respectiv devine arid, se usucă”, au precizat reprezentanții ISU.
Pompierii îi pot amenda pe cei care incendiază cu sume de până la 2.500 de lei, dar există și alte instituții care îi pot pedepsi și cu sume mai mari, până la 6.000 de lei. Mai mult, își pot pierde subvenția de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pe care o primesc pentru teren. Dar pentru asta trebuie să fie identificați autorii. În Iași, inspectorii ISU nu au dat de mâna criminală în niciunul din cele 473 de incendii.
Situația de la Iași se multiplică peste tot în țară: la mijlocul lunii martie, pompierii interveniseră la peste 6.000 de incendii, de patru ori mai multe față de 2021, conform Știrileprotv.ro.
Focul distruge buruienile, dar macină fertilitatea
Rectorul USV Iași explică faptul că arderile sunt nocive pentru teren, pentru mediu și inclusiv pentru persoanele care pun focul, acestea riscându-și în unele cazuri viața. Dar tentația de a arde miriștile existente este mare din mai multe motive: sunt eliminate aproape complet buruienile și unii dăunători, care supraviețuiesc de pe un an pe altul pe tulpinile rămase în urma recoltării.
Există substanțe chimice care nu afectează plantele, ce pot fi folosite contra lor, dar costurile sunt foarte ridicate.
„Arderea solului distruge și dăunătorii: putregai, mană, rugină, inclusiv purici, păduchi și alte larve. De aceea se reduce incidența bolilor pe suprafețele respective și se reduce și gradul de îmburuienare. Dacă ardem miriștea, semințele de buruieni ard sau își pierd capacitatea germinativă”, a explicat Gerard Jităreanu.
Majoritatea buruienilor se formează și supraviețuiesc în pătura de până la 10 centimetri adâncime în sol. Ele sunt distruse de foc și fermierii economisesc bani în felul ăsta. Plătesc însă un preț mai mare pe termen lung: pot falimenta o fermă sau pot lua mijlocul de existență al unei familii de la sat care trăiește doar din agricultură, crede profesorul.
Fermierii condamnă aceste practici
Fermierii mari din regiunea Moldovei spun că astfel de practici sunt de mult lăsate în trecut. Chiar dacă nu ar exista amenzi, pericolul cel mai mare pe care îl identifică este seceta.
Pe regiunea Iașiului a mai plouat în ultimele zile, dar nu suficient. Aurel Placinschi, unul dintre cei mai mari fermieri din Moldova, cu mii de hectare cultivate cu cereale, porumb și floarea-soarelui, spune că problema e rezolvată doar pentru perioada următoare, fiindcă „dacă se încălzește și nu plouă, apare seceta și e un mare pericol pentru noi”.
„Din punct de vedere agronomic este doar parțial util: sunt situații când ar necesita eliminați dăunători mai rezistenți, dar nu la nivelul acesta mare. Și apoi se arde din materia organică, iar apoi se poate extinde la arbori, la păduri”, a explicat Aurel Placinschi pentru Libertatea.
Foto: Hepta