Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „încetarea imediată” a operaţiunii din Cisiordania şi a condamnat „ferm” pierderea de vieţi omeneşti, în special a minorilor.

În Statele Unite, aliat important al Israelului, vicepreşedinta Kamala Harris a promis că va menţine furnizarea de arme pentru Israel, dacă va fi aleasă președintă în noiembrie, afirmând totodată că este timpul să „se pună capăt războiului” din Fâşia Gaza, care a făcut, potrivit Hamas, peste 40.600 de victime în aproape unsprezece luni.

În cadrul unei operaţiuni pe care a calificat-o drept „antiteroristă”, armata israeliană a trimis miercuri coloane de vehicule blindate la Jenin, Tulkarem, Tubas şi taberele lor de refugiaţi din nordul Cisiordaniei, unde grupurile armate sunt deosebit de active împotriva „ocupaţiei israeliene”.

Biroul ONU pentru afaceri umanitare, OCHA, a avertizat cu privire la continuarea „operaţiunilor militare în apropierea spitalelor” şi „daunelor grave” provocate infrastructurii, electricitatea şi telecomunicaţiile fiind întrerupte în unele locuri.

Armata israeliană a declarat că a ucis 19 combatanţi miercuri şi joi. Ministerul palestinian al Sănătăţii a numărat, de asemenea, 19 morţi, inclusiv doi adolescenţi de 13 şi 17 ani, potrivit Semilunii Roşii palestiniene. Hamas şi Jihadul Islamic au anunţat că cel puţin 13 dintre aceştia erau luptători din ramurile lor armate.

„A doua Gaza”

Vineri, forţele israeliene acţionau doar în Jenin, în urma retragerii lor din Tobas şi Tulkarem în ultimele două zile, au declarat locuitorii pentru AFP.

Martorii au raportat o lovitură israeliană asupra unei maşini în Zababdeh, la sud-est de Jenin. Un jurnalist AFP aflat la faţa locului a văzut rămăşiţe umane scoase din maşină de şoferii ambulanţelor.

Armata israeliană a declarat că un avion a lovit o „celulă teroristă” în regiunea Jenin şi că a ucis trei „terorişti Hamas”.

La Jenin, un fotograf al AFP a relatat că drumul care duce la spital a rămas blocat de un jeep blindat al armatei israeliene. Accesul este permis doar ambulanţelor, sub controlul armatei. Totul este închis şi nu există maşini sau pietoni pe străzi.

Vineri, în tabăra Nur Shams din Tulkarem, locuitorii priveau pagubele rămase după retragerea israeliană, cu clădiri distruse şi drumuri impracticabile. „Care este diferenţa dintre Gaza şi noi?”, se întreabă Nayef Alaajmeh. „Suntem a doua Gaza”, a adăugat localnicul.

Reacții internaționale

Londra s-a declarat „profund îngrijorată de metodele folosite de Israel şi de rapoartele privind victimele civile şi distrugerea infrastructurii civile” în Cisiordania şi a făcut apel la o „dezescaladare urgentă”.

Franţa a descris aceste operaţiuni ca „agravând un climat de instabilitate şi violenţă fără precedent”, în timp ce Spania a denunţat „o explozie de violenţă care este în mod clar inacceptabilă”.

Incursiunile israeliene au loc zilnic în Cisiordania ocupată, dar rareori la o asemenea scară.

Violenţele mortale din Cisiordania au luat amploare de la începutul războiului din Fâşia Gaza, la 7 octombrie 2023, unde serviciile de urgenţă au raportat vineri că noi lovituri israeliene au ucis cel puţin trei persoane în estul oraşului Khan Younis (sud) şi alte două, inclusiv un copil, în tabăra de refugiaţi Jabaliya (nord).

Armata israeliană a declarat că a ucis „zeci” de combatanţi în sudul şi centrul Fâşiei Gaza în ultimele 24 de ore.

Războiul a fost declanşat de atacul Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a 1.199 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP în baza datelor oficiale. Din cele 251 de persoane răpite în acea zi, 103 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 33 au fost declarate moarte de către armată.

Represaliile israeliene din Gaza au făcut cel puţin 40.602 victime, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, şi au provocat un dezastru umanitar şi sanitar în teritoriul palestinian.

Majoritatea celor 2,4 milioane de locuitori ai teritoriului palestinian au fost strămutaţi în aproape 11 luni de război.

Un licăr de speranță

Singura licărire de speranţă este că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că o campanie de vaccinare a copiilor împotriva poliomielitei va începe duminică, datorită „pauzelor umanitare” de câte trei zile acceptate de Israel, în urma primului caz confirmat după o absenţă de 25 de ani.

Ambasadorul adjunct al SUA la ONU, Robert Wood, a cerut Israelului să „se abţină de la operaţiuni militare” în timpul acestor perioade şi să „evite noi ordine de evacuare”.

Şefa interimară a OCHA, Joyce Msuya, a denunţat în faţa Consiliului de Securitate ordinele de evacuare – 16 de la începutul lunii august – care forţează populaţia să se deplaseze constant, trăind „în incertitudine, neştiind când va sosi următorul ordin”.

„Civilii sunt înfometaţi, însetaţi, bolnavi, fără adăpost. Au fost împinşi dincolo de limitele rezistenţei lor, dincolo de ceea ce ar trebui să îndure orice fiinţă umană. Ceea ce am văzut în ultimele 11 luni (…) pune sub semnul întrebării angajamentul lumii faţă de dreptul internaţional creat pentru a preveni aceste tragedii”, a atras atenția ea.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News