Inundațiile, care au început miercuri, au afectat în principal statele germane Renania-Palatinat, Renania de Nord-Westfalia, precum și părți din Belgia. Comunități întregi au rămas izolate, fără curent electric sau la rețelele de telecomunicații.
Numărul deceselor cauzate de inundații în vestul Europei a crescut astăzi la 192, dintre care 30 de decese în Belgia și 165 în Germania. Între timp, cei care au reușit să scape cu viață au rămas cu traume.
Paul și Madeline Brasseur, doi locuitori din orașul belgian Pepinster, cel mai afectat din această țară, erau acasă cu cei doi fii ai lor când apa „a venit dintr-odată” seara târziu.
„A fost ca un tsunami felul în care a intrat în casă și a continuat să se ridice”, își amintește Paul, în vârstă de 42 de ani.
Familia a urcat la etaj, iar în timpul nopții a urmărit cum apa crește tot mai mult. În final, ei s-au adăpostit pe acoperiș, de unde au văzut dezastrul provocat de ape.
Vedeam cum se prăbușesc clădirile, cum sunt luate de ape, oamenii erau pe acoperișuri.
Paul Brasseur, locuitor din orașul belgian Pepinster:
Familia Brasseur nu a fost singura care a urcat pe acoperiș pentru a se adăposti de puhoaiele tot mai mari. Alături de ei erau alte 15 persoane. Toți au așteptat ore pentru ca ploile să înceteze, astfel încât salvatorii să poată ajunge la ei.
Dar operațiunea de salvare s-a dovedit și ea a fi dificilă. Mai întâi, echipele de salvare au adus o barcă pentru a evacua copiii, însă aceasta a început să ia apă, după ce un debarcader improvizat a început să se prăbușească.
Când a văzut asta, Paul Brasseur i-a luat pe copiii săi din barcă și s-a urcat alături de ei înapoi pe acoperiș. Au așteptat alte nouă ore, până când o altă barcă a venit.
„Încă sunt bântuit de țipetele auzite”
În orașul german Bad Neuenahr-Ahrweiler, operațiunile de salvare s-au dovedit a fi la fel de dificile. Un tânăr de 29 de ani mărturisește că a trecut prin „cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat vreodată”.
„Slavă Domnului că toată lumea din casa noastră trăiește, dar am fost aproape de o tragedie”, continuă Andreas Wachtveitel.
Omul spune că încă este bântuit de sunetele puhoaielor care au dat buzna în locuința sa, dar și de țipetele celorlalți rezidenți.
„Am auzit țipete din cealaltă parte”, a spus Wachtveitel. „Există o clinică și pacienții au rămas blocați”.
Alți locuitori și-au văzut agoniseala de-o viață complet distrusă. Un bărbat care s-a mutat în Germania din Italia a rămas fără singura lui sursă de venit: pizzeria din orașul Ahrweiler.
„A fost nevoie de atât de mult timp pentru a construi restaurantul. Și acum, după pandemie, acest lucru este catastrofal. Nu vorbim despre câteva mii de euro pentru a repara daunele, vorbim despre câteva sute de mii de euro pentru a reconstrui locul”, a spus Romanelli.
De asemenea, el a spus că amploarea pagubelor din orașul care i-a devenit casă este devastatoare. „Dacă mă uit acum la Ahrweiler, aș putea să plâng. Este casa mea”, a adăugat omul.
Olanda, inundată, însă fără victime
Inundațiile au provocat prăpăd și în Olanda, însă în această țară nicio persoană nu și-a pierdut viața. Mii de oameni au fost evacuați înainte ca puhoaiele să lovească, iar acum mulți dintre ei s-au întors acasă.
În Brommelen, în sudul Olandei, Wiel de Bie, 75 de ani, și-a găsit subsolul complet inundat. Pentru el, asta a însemnat că și-a pierdut colecția de reviste vechi, fotografii și documente.
„În afară de valoarea emoțională, pe care o găsesc mai importantă, revistele, buletinele radio din 1960 până în 1997, toate au dispărut”, a spus el, ridicând un exemplar stropit al unei reviste din 1924 în timp ce pompa apa din subsol.
Alții se consideră însă norocoși pentru simplul fapt că trăiesc.
Spre exemplu, profesorul Ijmert Kant, 62 de ani, spune că este recunoscător pentru că este în siguranță. Totuși, a adăugat el, sarcina de a curăța casa și de a o repara era descurajantă.
„Totul este material. Nimic nu s-a întâmplat. Oamenii au fost cruțați și asta vreau să spun. Dar mă uit și mă întreb cum voi rezolva problemele. Cum voi repara asta? Cum primesc asigurare?”, a spus omul.