Nu veți găsi niciodată la mine vreo dorință de a batjocori sau de a denigra ceva. Am vrut să organizez o ceremonie care să repare și să reconcilieze. Și să reafirme valorile Republicii noastre.
Thomas Jolly, pentru BFMTV:
Un punct culminant al ceremoniei a stârnit controverse: intitulat Festivité, acesta începe cu imaginea unui grup la masă, printre care se află mai multe drag-queens, amintind de „Cina cea de Taină”, ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi.
„A fost ultima cină? Nu a fost «inspirația mea»”, a răspuns Thomas Jolly. „Cred că a fost destul de clar, Dionis apare pe această masă. El este acolo pentru că este zeul sărbătorii (…), al vinului, și tatăl Sequanei, zeița legată de râu (în cultura galo-romană, Sequana era zeița fluviului Sena, n.r)”. „Ideea era mai degrabă de a avea o mare sărbătoare păgână legată de zeii Olimpului. Olimp… Olimpism”, a continuat el.
În ceea ce privește scena cu o Marie-Antoinette decapitată (ținându-și capul în brațe) din Conciergerie, el a spus că nu există nicio „glorificare a ghilotinei ca instrument al morții”. „Dacă ne folosim opera pentru a regenera (…) diviziunea, ura (…) și aceasta continuă să crească, când eu cred că am făcut puțină pace (…), atunci ar fi un mare păcat”, a subliniat el.
În ciuda controverselor legate de anumite secvențe, ceremonia olimpică a fost primită cu un entuziasm aproape unanim, inclusiv în străinătate. Comitetul Internațional Olimpic a fost încântat și a declarat că Thomas Jolly a adăugat „un munte” la edificiul olimpic.
Cu Céline Dion, mai puternică decât boala ei, cântând „LHymne à lamour” de Edith Piaf, Aya Nakamura cântând în mijlocul Gărzii Republicane, Lady Gaga ca o regină a cabaretului și sublima „Marseillaise” interpretată de cântăreața de operă Axelle Saint-Cirel a fost multă emoție și surpriză.
Spectacolul a fost, de asemenea, o odă a diversității, punând accentul pe femei și pe comunitatea LGBT.