ComenteazăÎntr-o intervenție la RFI din 7 februarie, profesorul Peter Manu a explicat de ce poetul Mihai Eminescu a avut credințe antisemite, cerându-i în același timp scriitoarei Marta Petreu să retragă afirmația că Eminescu n-ar fi fost antisemit.
Aceasta a declarat într-un interviu acordat revistei „România Literară” nr. 3 din 2022: „El (Eminescu, n.r.) nu a fost niciodată antisemit (antisemitismul presupune o atitudine irațională față de evrei, pe care nu îi acceptă în nici un fel de condiții), ci, inițial, după moda timpului și locului, a fost un antiisraelit motivat național și economic. El nu le-a obiectat evreilor nici religia, nici «rasa», ci numai faptul că se ocupă de comerț (care, pentru el, nu era o muncă!) și faptul că nu vorbesc românește”.
Peter Manu, care este profesor de medicină în SUA, i-a trimis o scrisoare deschisă scriitoarei, în semn de protest. „Antisemit contra «antiisraelit» este o distincție fără nicio diferență. Nu a fost folosită de niciun cercetător serios. Este un joc de cuvinte necinstit și periculos. Ideea că antisemitul acționează irațional, în timp ce antiisraelitul are o justificare rezonabilă este fără echivoc greșită și condamnabilă”, a explicat profesorul Manu în scrisoare.
Eminescu a scris 100 de articole despre evrei
Pentru a-și susține ipoteza că Mihai Eminescu era antisemit, Peter Manu a arătat la RFI că poetul a scris atât versuri, cât și articole de presă care erau îndreptate împotriva evreilor.
Un prim argument sunt patru versuri din „Doina”, o poezie scrisă în 1879 și modificată ulterior: „Din Boian la Cornu Luncii/ Jidovește-nvață pruncii/ Și sub mână de jidan/ Sunt românii lui Ștefan” erau versurile inițiale.
„Nu sunt specialist în Eminescu, dar cred că există suficiente dovezi. În perioada când era gazetar, a scris multe articole legate de chestiunea evreiască din România. Aceste articole au fost adunate și comentate de academicianul Dumitru Vatamaniuc, publicate în cartea «Mihai Eminescu: chestiunea evreiască». Din această carte rezultă că aproape 100 de articole, din cele 1.500 cât au constituit producția jurnalistică a lui Eminescu, au fost despre evrei. Mi se pare destul de mult, pentru că evreii în acel moment erau 3% din populația Principatelor”, a spus Manu la RFI.
În critica pe care i-o aduce Martei Petreu când vine vorba de distincția între antisemitism și antiisraelitism, Peter Manu citează un articol din 1879, semnat de Mihai Eminescu:
Nu există dar român de rit israelit, pentru că nu există israeliți care în familie să vorbească românește, pentru că nu există israeliți care să intre în relație de căsătorie cu români. Evreul e evreu, se simte evreu și până acum nici n-a voit să fie altceva decât evreu.
Hitler spunea că antisemitismul „nu trebuie modelat de factori emoționali”
Ideea de a distinge între cele două forme de xenofobie este ilustrată de o scrisoare pe care Adolf Hitler i-a trimis-o unui amic, în 1919, spune profesorul Manu. În această scrisoare, Hitler își definea crezul antisemit înainte ca nazismul să ia ființă: „Antisemitismul ca mișcare politică nu este și nici nu trebuie să fie modelat pe factori emoționali, ci trebuie să fie argumentat numai prin fapte. Și care sunt faptele? Trăiește printre noi o rasă străină care nu vrea și care, de fapt, nici nu poate să scape de caracteristicile ei rasiale, de emoțiile ei particulare, de gândurile și ambițiile ei“.
Întrebat dacă ideile lui Eminescu ar fi putut fi modelate de curentul antisemit al vremii, Peter Manu spune: „Atunci putem să-l considerăm și pe Hitler potrivit aceluiași standard. Or, Hitler scrie 50 de ani mai târziu (după Eminescu, n.r.). Aceste lucruri există de cel puțin 2.000 de ani, nu se schimbă cu timpul”.
Profesorul Manu mai dă un alt exemplu de text scris de Eminescu: „«Ce sunt acești oameni? Țărani? Nu. Proprietari? Nu. Învățați? Nici cât negru sub unghie.» Asta o zice când rata de alfabetizare era de 10 ori mai mare decât a românilor! «Fabricanți? Numai de palavre. Meseriași? Nu. Breaslă cinstită n-au. Ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului.» Există vreun dubiu că Eminescu era antisemit?”, încheie retoric profesorul Manu.
Nicolae Paulescu, un alt caz de antisemitism încă promovat de forurile culturale
În vara lui 2021, profesorul Peter Manu l-a atenționat pe președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, cu privire la un eveniment informal care marca centenarul descoperirii insulinei de către dr. Nicolae Paulescu, care a fost un antisemit. După intervenția critică a lui Manu, Ioan Aurel Pop a declarat că Paulescu nu a descoperit insulina (a fost descoperită de Sir Frederick G. Banting, Charles H. Best și JJR Macleod la Universitatea din Toronto, în 1921, n.r.) și a anulat o serie de evenimente dedicate medicului.
Peter Manu și Horia Bozdoghină sunt autorii volumului „Polemica Paulescu: știință, politică, memorie”
Dar profesorul Manu face o distincție între Eminescu și Paulescu: „Paulescu s-a considerat un om de știință când făcea antisemitism, în timp ce Eminescu nu spune: Eu sunt poetul antisemit al României. Pentru români, Eminescu e cel mai mare poet, fără discuție. Eu cred că opera poetică a lui Eminescu nu a fost contaminată de antisemitism. Eminescu e foarte valoros în opera poetică, dar în ce privește jurnalismul lui, e ceva mai greu de spus. Eminescu nu a fost un om politic, dar a fost clar xenofob. Dar opera lui poetică a rămas intactă, separată de acest lucru.”