ComenteazăDupă Statele Unite, Marea Britanie a trimis cel mai mare număr de soldați în Afganistan.
Jack Cummings și-a pierdut picioarele în timpul unei astfel de misiuni și privește cu dezamăgire realitățile din Afganistan. „A fost totul degeaba? Mi-am pierdut picioarele degeaba, se pare. Au murit colegii mei în zadar”, a scris el, pe Twitter.
https://twitter.com/Jack_Top4997/status/1426621862314921991?ref_src=twsrc%5Etfw Jack a participat la două misiuni în Afganistan. El a povestit cum armata britanică le-a oferit afganilor „cea mai bună pregătire” și descrie ca „sfâșietoare” ideea că țara a căzut în mâinile talibanilor în doar o săptămână.
„Mâine aș proceda la fel”
Fostul maior Rob Shenton a participat și el la două misiuni în Afganistan, în 2008 și 2011-2012. El a asigurat legătura între localnici și militari, atunci când se afla în provincia Helmand.
„Am ajutat la crearea unui plan de lucru pentru a angaja localnici. Am devenit prieten bun cu primul localnic pe care l-am angajat. Cinci luni mai târziu, i-am pus corpul într-un sicriu și l-am trimis familiei, pentru înmormântare. Fusese împușcat de talibani”, povestește maiorul pentru Euronews.
„Nici nu pot să descriu cum m-am simțit. Erau oameni cu care obișnuiam să bem ceai seara și să discutăm. Sunt asaltat de multe emoții acum”, a adăugat el.
După misiunea în Afganistan, Shenton a dezvoltat o tulburare de stres postraumatic și a încercat să-și reia viața la un an de la întoarcerea în țară.
„Am ajuns într-un spital de boli mintale. Știam că viața mea nu va mai fi niciodată la fel. La câțiva ani după aceea, am plecat din armată pe motive medicale, după 25 de ani de serviciu. Mă simt mai bine acum, fără ajutorul de specialitate aș fi mult mai rău”, a mai spus el, precizând că este mândru de ceea ce a făcut.
Aș proceda la fel mâine, dacă aș putea. Cu toții ne-am făcut datoria.
Maiorul în rezervă Rob Shenton:
Și alți veterani britanici și-au exprimat frustrarea, iar mulți au criticat gvernul britanic pentru cum au gestionat situația din Afganistan și pentru retragerea în pripă de acolo, după decizia americanilor.
Johnny Mercer, fost combatant în Afganistan și fost ministru al Apărării, a răbufnit când a auzit că Parlamentul britanic a fost rechemat miercuri din vacanță pentru a dezbate situația din Afganistan.
„A fost convocat Parlamentul? Și ce-i cu asta? Aeroportul este asediat. Boris Johnson a spus că nu vrea ca Afganistanul să devină un furnizor pentru terorism, dar asta nu înseamnă nimic pentru cei care și-au pierdut fiii și fiicele în acest război”, a scris el, într-o postare pe Facebook.
https://twitter.com/JohnnyMercerUK/status/1427719833957830659?ref_src=twsrc%5Etfw Daily Mail: Pentru ce au murit?
Și alte voci au criticat guvernul că nu a făcut mai mult în fața deciziei de retragere a americanilor. „Pentru ce naiba au murit toți?”, a titrat luni publicația Daily Mail, făcând referire la cei 457 de soldați morți în misiunile din Afganistan.
„Situația din Afganistan poate fi dureroasă pentru oricine a participat la acest conflict”, spune Help for Heroes, un grup de sprijin pentru cei care au rămas cu traume din acest război.
Sarah Jones, reprezentantă a organizației, spune că evenimentele relatate de mass-media îi face pe foștii combatanți să retrăiască traumele prin care au trecut. „Ne așteptăm ca ei să aibă nevoie de ajutor”, spune ea.
„După prima misiune, mi-au trebuit ani de zile ca să citesc relatări de acolo. Abia luna trecută m-am uitat la un reportaj de la BBC care făcea o radiografie a conflictului. Am luat legătura cu foști soldați și am aflat că unul dintre participanți s-a sinucis în urmă cu câțiva ani”, a spus fostul maior Rob Shenton.
„A meritat”
Germania a contribuit, de asemenea, cu un număr semnificativ de militari la forțele NATO din Afganistan. Armin Laschet, șeful partidului conservator al Angelei Merkel și posibilul succesor al cancelarului german, a spus că retragerea NATO din Afganistan este „cel mai mare dezastru” de la crearea acestei alianțe militare.
Unii dintre soldații germani care au fost în misiune în această țară spun însă că experiența a meritat. „Am cunoscut alt popor și alte obiceriuri. Am fost primit cu căldură de populație, am simțit asta”, a spus veteranul german Andreas Braeutigam.
Bărbatul în vârstă de 58 de ani a fost în Afganistan timp de opt luni, în perioada 2003-2004. El a fost la un pas de moarte după ce un glonț i-a străpuns urechea. De asemenea, a pierdut șapte camarazi într-un accident de elicopter. Fiind un veteran al campaniilor NATO din fosta Iugoslavie și Kosovo, el suferă astăzi de o tulburare de stres posttraumatic. Veteranul se întreabă dacă NATO a făcut diferența în Afganistan și spune că este greu pentru orice armată să aducă schimbări și pace în această țară.
„O problemă politică”
Locotenent-colonelul francez Jean Michelin a fost în misiune în Afganistan în 2012. Încă este activ și se pregătește pentru o misiune în Sahel, Africa. Spune că deși experiența în Afganistan l-a marcat profund nu-și poate permite să reflecteze prea mult asupra trecutului.
”Nu pot lua Afganistanul în valiza mea”, a declarat acesta pentru AFP. Anterior, el a declarat presei că nu este treaba unui soldat să se întrebe dacă prezența trupelor internaționale în Afganistan este corectă sau nu, aceasta fiind ”o problemă politică”.
Veteranii americani trăiesc și ei sentimente amestecate. Unii dintre ei spun că a fost șocant să vadă cum armata afgană a depus armele în fața talibanilor, după banii și pregătirea investite în ea. Retragerea trupelor americane ar fi fost „o mizerie”, indiferent de cine era la conducerea țării, din cauza eșecului în a înțelege Afganistanul, crede veteranul Chad Fross.
„O mulțime de oameni se vor întreba: «De ce?». Nu a fost inutil să fiu acolo, să văd cum prietenii mor, își pierd părți ale corpului sau își pier mințile. Dar, în același timp, mă întreb cât am mai fi putut rămâne, dacă peste 20 de ani aveam același rezultat”, a adăugat el.
Peste 3.500 de militari au fost uciși în campania din Afganistan, începând din 2001. Alții câteva mii au rămas mutilați. Afganistanul a înregistrat și progrese în acești ultimi 20 de ani, mai notează sursa citată. Mortalitatea infantilă a scăzut cu 50%, iar fetele au început să frecventeze școala, cu toate că un raport al Human Rights Watch din 2017 spunea că două treimi din ele continuau să fie ținute acasă.
SUA, UE și alții din Occident au cerut talibanilor să respecte drepturile fundamentale, inclusiv cele ale educației femeilor și fetelor. Nu este clar cum pot fi puse în aplicare astfel de lucruri în viitor.
O altă intervenție militară în această țară este greu de imaginat, cu excepția situației în care Afganistanul ar deveni o amenințară teroristă pentru Occident, mai arată sursa citată.