ComenteazăMaterialele publicitare electorale pot fi afişate doar în locuri special amenajate, stabilite de primării. În afara lor, bannerele trebuie eliminate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, pot fi făcute sesizări la birourile electorale, care pot dispune ca autorităţile să ridice corturile ilegale sau bannerele.
„Dacă aceste materiale electorale există în data de 27 şi în timpul campaniei electorale, aceste birouri judeţene vor avea posibilitatea să soluţioneze plângeri şi sesizări cu privire la acestea, în măsură pentru eliminarea acestora fiind organele de poliţie sau primarii”, a anunţat preşedintele Autorității Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică.
Aceste reguli au fost introduse în 2016 şi au mai fost folosite la alegerile locale şi parlamentare din acel an. Prin noua lege a fost interzisă şi distribuirea diverselor produse alimentare sau nonalimentare, precum pixuri şi brichete.
Partidele pot însă folosi pliante şi broşuri.
În audiovizual pot fi prezentate spoturi electorale.
Cine candidează la europarlamentare
Biroul Electoral Central a aprobat candidaturile a 13 partide: PSD, USR-PLUS, ALDE, UNPR, Pro România, PNL, UDMR, PMP, PRU, Partidul Socialist Român, Blocul Unităţii Naţionale, Partidul Social Democrat Independent şi PRODEMO.
Partidele deschid listele de candidați pentru alegerile europarlamentare din 26 mai cu:
PSD: Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda
PNL: Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan
USR-PLUS: Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru
ALDE: Norica Nicolai, Daniel Barbu, Renate Weber
UDMR: Iuliu Winkler, Lorant Vincze, Csilla Hegedüs
PMP: Traian Băsescu, Eugen Tomac, Ioana Constantin
Biroul Electoral Central a aprobat şi candidatura a trei independenţi: Gregoriana Tudoran, George Simion şi Peter Costea.
Ce vor face europarlamentarii şi pe câţi bani
Mandatul europarlamentarilor este de cinci ani. Fiind aleşi pe listă, în cazul în care unul demisionează sau nu mai poate să-şi continue mandatul, în locul său va ajunge următoarea persoană de pe listă.
Activitatea europarlamentarilor se împarte între Bruxelles şi Strasbourg. În Franţa au loc majoritatea sesiunilor plenare, iar în capitala Belgiei au loc şedinţele comisiilor.
Acest “du-te-vino” costă contribuabilii peste 100 de milioane de euro anual, însă nici una din cele două ţări nu a vrut să renunţe la a avea un sediu al Parlamentului European pe teritoriul ei.
Europarlamentarii au o activitate similară cu cea a deputaţilor şi senatorilor din România: proiectele sunt votate în comisii de specialitate, apoi în plen.
Diferenţa fundamentală este că iniţiatori ai proiectelor sunt doar cei din Comisia Europeană, iar nimic nu este aprobat dacă nu cad de acord atât europarlamentarii, cât şi ambasadorii şi miniştrii din Consiliul Uniunii Europene. Europarlamentarii sunt însă cei mai reprezentativi aleşi europeni, pentru că sunt singurii care au în spate un vot direct.
Eurodeputaţii au o indemnizaţie lunară netă de circa 7.000 de euro, la care se adaugă o sumă forfetară, pentru plata colaboratorilor, de 25.000 de euro. După 63 de ani, ei vor primi şi o pensie din partea Parlamentului European.
Foto: Arhivă
Citește și: