A omorât 14 români în 1940. Acum are statuie în România!

Descendent al unei familii de nobili transilvăneni, ce deţinea conace şi suprafeţe mari de pământ, Albert Wass a fost dovedit, pe baza unor mărturii solide, inclusiv maghiare, responsabil pentru masacrarea, pe 22 şi 23 septembrie 1940, a 14 români (printre care şi evrei), în localităţile clujene Sucutard şi Mureşenii de Câmpie. Atrocităţile s-au petrecut după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena (30 august 1940), când aproape jumătate din Ardeal a fost alipită Ungariei. Prima sentinţă datează din 13 martie 1946, când Tribunalul Poporului din Cluj, confirmată ulterior şi de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război, îl declara pe Wass drept criminal de război şi îl condamna la moarte, în contumacie, pentru că a decis, prin ordinele date şi instigare, lichidarea a 14 români nevinovaţi.«Secuiul rătăcitor» e, de fapt, Wass Fugit în 1944 în Germania hitleristă şi ajuns apoi, în 1952, în America, Albert Wass a încercat toată viaţa să forţeze reabilitarea sa în Ungaria, lucru neacceptat de autorităţile de la Budapesta. Învins şi dezamăgit de maghiarii lui, Albert Wass, născut pe 8 ianuarie 1908 la Răscruci, judeţul Cluj, se sinucide pe 18 februarie 1998 la Astor, în Florida, lăsând în urmă 14 crime nepedepsite. În ciuda faptului că promovarea cultului unui criminal de război atrage, potrivit legii, o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, amenzi şi interzicerea unor drepturi, în secuime acest lucru nu sperie pe nimeni. Aşa se face că în mijlocul oraşului Odorheiu Secuiesc, în Parcul Memorial, a fost ridicată, cu acceptul autorităţilor de ori-gine maghiară, o statuie reprezentându- l pe Albert Wass. Pentru a fenta legea, bustul poartă doar denumirea de “Vandor szekely”, adică “Secuiul rătăcitor”, evitându- se altfel scrierea numelui celui care se face vinovat de crime de război împotriva românilor. Şi în alte trei localităţi din Transilvania există sta-tui ale lui Wass, ri-dicate de comunitatea preponderent maghiară: într-o biserică din satul Lunca Mureşului (judeţul Mureş), în curtea bisericii romano-catolice din Reghin, dar şi – conform Gazetei de Bistriţa – în satul Viţa, comuna Nuşeni (judeţul Bistriţa Năsăud).