A trecut în lumea DE DINCOLO și S-A ÎNTORS! Ce s-a întâmplat când a murit este CUTREMURĂTOR

Într-un ultim efort pentru a-i salva viața, Anita Moorjani fusese dusă de urgență la spital, unde i s-au administrat medicamente, fusese hrănită artificial și respira cu ajutorul aparatelor. Pe când medicii făceau tot ce era omenește posibil, iar familia era alături de ea la spital ceva neobișnuit s-a întâmplat.

Deși era în comă, Anita Moorjani a putut să-i vadă și să-i audă atât pe doctori cât și pe membrii familiei sale. ”De îndată ce am început însă să mă ataşez emoţional de drama din jurul meu, am simţit simultan că mă îndepărtez de ea, ca şi cum aş fi avut acces la un plan mai măreţ aflat în plină desfăşurare. Această perspectivă nouă mi-a redus imediat ataşamentul şi am început să înţeleg că totul este perfect aşa cum este, corespunzând planului superior. Atunci am început să înţeleg că muream…

Ooh… Mor! Deci, asta simţi atunci când mori? Nu mi-aş fi imaginat niciodată. Mă simt atât de împăcată şi de senină… Şi în sfârşit, mă simt vindecată! Am înţeles atunci că deşi corpul meu fizic nu mai funcţiona, totul era în continuare perfect în marea tapiserie a vieţii, căci sufletul nostru nu moare niciodată. Eram încă plenar conştientă de tot ce se petrecea în jurul meu şi puteam observa echipa medicală care mi-a condus trupul inert pe o targă cu rotile către salonul de terapie intensivă. Toată lumea se afla într-o stare de frenezie emoţională, conectându-mă la diferite maşinării şi băgându-mi în corp diferite ace şi tuburi”, povestește Anita, în cartea ei, ”Am murit și m-am descoperit pe mine însămi”.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

”Mă simţeam liberă şi infinită!”

Femeia a simțit cum trece, încet încet într-o altă lume și povestește cum se simțea în acele clipe: ”Nu mai simţeam niciun fel de ataşament faţă de corpul meu rigid care zăcea pe patul de spital. Parcă nu ar fi fost niciodată al meu. Părea atât de mărunt şi de insignifiant pentru a găzdui măreţia sublimă pe care o experimentam. Mă simţeam liberă şi infinită! Orice durere şi orice tristeţe dispăruseră complet din conştiinţa mea. Nu mai simţeam nici cea mai mică apăsare şi nu-mi aminteam să mai fi trăit vreodată o astfel de stare de eliberare. Am simţit apoi că sunt înconjurată de o stare de iubire necondiţionată de o puritate absolută, deşi această descriere nu corespunde nici pe departe realităţii pe care am simţit-o atunci. Era cea mai profundă afecţiune care poate fi imaginată, ceva ce nu mai simţisem vreodată până atunci. Nu avea nici o legătură cu afecţiunea fizică pe care o simţim noi, oamenii. Era perfect necondiţionată şi se revărsa plenar asupra mea, indiferent de ce făcusem vreodată. Nu trebuia să fac ceva anume sau să adopt un anumit tip de comportament pentru a merita această afecţiune. Ea îmi era adresată în totalitate, indiferent de orice alte circumstanţe!

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

M-am simţit complet scăldată şi regenerată în această energie, care m-a făcut să mă simt de parcă aş fi ajuns în sfârşit acasă, după toţi acei ani de conflicte, de durere, de anxietate şi de teamă. Într-adevăr, mă întorsesem acasă”.

Și-a văzut tatăl și prietena, ambii decedați

Moorjani a povestit, în aceeași carte, că în Rai l-a văzut pe tatăl sau și pe cea mai bună prietenă a ei, ambii decedați. În prezența lor, i s-a dezvăluit modul în care și-a trăit viața, că în mod constant și-a negat sinele superior. Acesta a fost momentul în care a înțeles că trebuie să aleagă fie să continue să trăiască pe pământ sau să moară.

Urmărește-ne pe Google News