A venit frigul, cresc cheltuielile pentru încălzire | Ce penalități riști să plătești pentru restanțe la întreținere

Deşi ne aflăm doar la începutul sezonului rece, asociaţiile de proprietari/locatari din întreaga ţară înregistrează deja mulţi restanţieri la plata întreţinerii, existând riscul de a li se opri furnizarea agentului termic în plină iarnă. De aceea, în multe cazuri, justificat sau nu, administratorii de bloc au trecut la aplicarea de penalităţi pentru restanţele la întreţinere. Dar iată ce prevede legea în privinţa penalităţilor aplicate pentru întârzierea la plată.
Penalităţi, după 30 de zile
Potrivit legii, asociaţiile de proprietari pot stabili (dar nu este obligatoriu) un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Dar aceste penalizări nu pot fi mai mari de 0,2% pe zi din suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere, şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul stabilit pentru plată. De asemenea, potrivit articolului nr. 49, alin. 1, din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, suma penalizărilor nu poate depăşi suma la care acestea se aplică. Dacă acest lucru se întâmplă, cei în cauză pot solicita adunării generale a proprietarilor reducerea penalităţilor, până la respectarea prevederilor legale.
După 90 de zile, acţiune în instanţă
Nu sunt puţine situaţiile în care restanţierii nu-şi achită nici sumele de bază restante, nici penalităţile de întârziere stabilite de administratori. În această situaţie, potrivit art. 50, din Legea nr. 230/2007, asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie “orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei, mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit”. Însă pentru asta este nevoie de respectarea a trei etape ce întregesc procedura de recuperare a cotelor de întreţinere de la datornici, şi anume: 1) Punerea în întârziere, conform art. 1522 din noul Cod Civil, în care se fac toate demersurile necesare pentru punerea în întârziere a debitorului, acordându- se un termen rezonabil pentru achitarea datoriei. 2) Chemarea în judecată, etapă în care se demarează procedurile uzuale privind chemarea în instanţă a debitorului-pârât. 3) Executarea silită, care se aplică doar după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti. Concret, dacă cel în cauză refuză în continuare să achite sumele restante, se apelează la un executor judecătoresc.

Recomandări

Cum a motivat Curtea Constituțională anularea alegerilor prezidențiale: „Statul are o responsabilitate de a preveni interferențe în procesul electoral”

Actele necesare intentării acţiunii în instanţă

Acţiunea în instanţă este ultima soluţie pentru recuperarea restanţelor. Actele necesare pentru demararea unei astfel de acţiuni sunt: listele de întreţinere ale perioadei aferente lunilor restante; centralizatorul de cheltuieli; proces- verbal de numire a preşedintelului asociaţiei; proces-verbal de stabilire a procentului penalizărilor şi a fondurilor, în cazul în care acestea se percep. Cheltuielile cu firma de avocatură vor fi suportate din fondurile asociaţiei, urmând ca, la sfârşitul procesului, acestea să fie recuperate, după caz, de la partea care a pierdut procesul. De notat că dacă se ajunge la executarea silită, suma respectivă poate fi achitată de cel în cauză şi în rate, cuantumul acestora şi perioada de returnare fiind aprobate de adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

Urmărește-ne pe Google News