4 comentarii- În ultimul un an și jumătate, ANAF a colectat puțin peste 4% din totalul prejudiciilor din marile dosare de corupție, estimate la un miliard de euro;
- Cu un ritm de 28 de milioane de euro pe an, banii ar fi recuperați în 36 de ani, adică în 2058. Asta fără a fi luate în calcul următoarele prejudicii care se vor adăuga, probabil, până atunci;
- Estimarea prejudiciilor vine de la Direcția Națională Anticorupție, fiindcă Fiscul nu are o situație centralizată;
- Un prejudiciu de 400 de milioane de euro adus statului român și unor instituții vine doar din patru mari dosare care îi implică pe Puiu Popoviciu, Radu Mazăre, Cristi Borcea, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu;
- Provocarea pentru autorități este să găsească bunurile înstrăinate, spune Elena Calistru, președintele organizației non-guvernamentale Funky Citizens, care urmărește lupta anticorupție din România. Aceasta critică performanța instituției.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a recuperat aproape 76 de milioane de lei (15,7 milioane de euro) în primul semestru din acest an din prejudiciile stabilite prin decizii definitive în justiție. Suma este în creștere cu 26% față de același interval al anului trecut.
Pe tot anul 2021 s-au recuperat 135,2 milioane de lei, aproape 28 de milioane de euro, mai mult cu 47% față de 2020, arată datele instituției obținute de Libertatea. Chiar dacă în creștere, ritmul recuperărilor este departe de a readuce curând banii furați la bugetul de stat.
Adunat, în ultimul an și jumătate, Fiscul a recuperat 211,1 milioane de lei, adică 43,3 milioane de euro din sentințele definitive, în ultimul an și jumătate.
Doar că prejudiciile din sentințe definitive pe care Direcția Națională Anticorupție (DNA) le-a anunțat public încă din anul 2018, sunt de 1 miliard de euro. Cu acești bani ar putea fi construită autostrada A7 care leagă Muntenia de Moldova, de pildă, sau investiția pentru realizarea sistemului de metrou în Cluj-Napoca.
Un miliard de euro înseamnă plata a 228.000 de pensii medii timp de un an. Conform Ministerului Muncii, în august pensia medie în România era de 1.776 lei.
Prin urmare, dacă executările silite continuă în ritmul de anul trecut, câte 28 de milioane de euro pe an, rezultă că acestea vor fi recuperate în 36 de ani de acum încolo. Până în anul 2058.
Nu există o situație centralizată la ANAF
În timp ce DNA a înaintat cifra de un miliard de euro ca fiind suma cu care statul român a fost prejudiciat, Fiscul spune că nu are o situație centralizată cu banii pe care trebuie să-i recupereze.
„Referitor la suma totală a prejudiciilor stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, transmise spre executare, facem precizarea că evidența și modul de stingere al creanțelor bugetare provenite din săvârșirea de infracțiuni se organizează la nivelul fiecărui organ fiscal central teritorial, pentru fiecare debitor, pe baza titlurilor executorii reprezentate de hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materie penală, nefiind incluse într-o evidență centralizată”, spune ANAF în răspuns.
Instituția are încă din 2015 o direcție specială pentru executări silite.
Statul poate recupera și bunurile puse pe numele soției. Rar o face
Elena Calistru, președintele Funky Citizens, organizație neguvernamentală care urmărește lupta anticorupție de la noi, caută explicații pentru lipsa de eficiență a instituțiilor statului.
„Nu știu dacă problema este de personal. În momentul în care se începe recuperarea, ANAF trebuie să știe ce execută. Trebuie să lucreze niște experți. Trebuie să faci descoperire de bunuri, evaluare și apoi valorizare”, spune Calistru.
Există o serie de complicații atunci când infractorii înstrăinează bunurile, astfel că Fiscul nu mai găsește nimic, spune activista.
Există însă posibilitatea confiscării extinse, prin care statul poate recupera bunurile respective, dacă acestea au fost rezultatul unor infracțiuni. Spre exemplu, dacă un infractor își mută bunurile pe numele altui membru al familiei, atunci statul le poate prelua.
Numai că acest lucru nu prea se întâmplă, spune președinta Funky Citizens. „Este diferența clasică între ceea ce avem în lege și ce avem în practică. Nu e primordial o problemă de legislație, ci de capacitate și aplicare a legii”.
„De ce ai această competență la ANAF?”
În acest moment există două instituții care se ocupă de recuperarea prejudiciilor. Prima este Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care caută bunurile provenite din infracțiuni și sprijină procurorii atunci când investighează dosare. Aceasta blochează bunurile.
A doua este ANAF-ul, care pune în aplicare sentințele definitive și trebuie să recupereze efectiv prejudiciile. Potrivit lui Calistru, ANABI nu are mare putere și ar trebui să existe o dezbatere dacă nu cumva este cel mai potrivit să existe altă structură în locul Fiscului care să facă executările silite din dosarele definitive.
Discuția este de ce ai această competență la ANAF, când are alte atribuții mult mai importante, precum colectare de bani la buget, și abia face față? Mai mult, există diferențe foarte mari între ce se întâmplă la ANAF în structura centrală și ce se întâmplă la cele locale. Vulnerabilitatea este la capacitatea instituțională. Întrebarea este de ce nu e capacitate dacă avem resurse?
Elena Calistru, președinte Funky Citizens:
Câți bani sunt blocați de stat în bănci
Conform datelor de pe pagina sa de internet, ANABI avea la 30 iunie în contul său sume indisponibilizate în valoare de 327 de milioane de lei, echivalentul a 66,2 milioane de euro.
La acestea se adaugă alte 624 de milioane de lei, echivalentul a 126 de milioane de euro, care reprezintă sume blocate în sistemul bancar.
Marile cazuri de corupție de la noi însumează peste 400 de milioane de euro
- Dosarul ICA. Prejudiciul stabilit prin decizie definitivă în acest dosar a fost de 60 de milioane de euro. Decizia finală a avut loc în 2014, când omul de afaceri Dan Voiculescu, patronul Antena 1 și Antena 3, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Voiculescu a ieșit din penitenciar după trei ani, în 2017. Potrivit G4Media, statul recuperase până anul trecut doar 18 milioane de euro, nici 30% din total.
- Dosarul retrocedării plajelor. Instanța a constatat în 2019 un prejudiciu de 114 milioane de euro, din care aproape 78 de milioane de euro către stat și 36 de milioane către municipiul Constanța. În acest dosar au fost condamnați, în 2019, Radu Mazăre (9 ani de închisoare), Nicușor Constantinescu (5 ani), Cristi Borcea (5 ani), iar Dragoș Săvulescu a primit 5 ani și 6 luni. Ultimul a fost prins anul trecut în Grecia, dar instanța nu l-a extrădat și în acest moment se află în Italia.
- Dosarul Băneasa. O pagubă de un miliard de lei, 205 milioane de euro la cursul de astăzi, a adus statului și Universității de Științe Agricole omul de afaceri Puiu Popoviciu. Instanța l-a condamnat în 2017 la 7 ani de închisoare pentru vânzarea sub prețul pieței a 224 de hectare de teren în zona Băneasa. Nu doar că n-au fost recuperați banii, dar Puiu Popoviciu se află în libertate, în Marea Britanie, care a refuzat extrădarea sa. Pe terenul respectiv se află în acest moment un mall, mai multe magazine, Ambasada SUA și un cartier de lux.
- Dosarul Rompetrol. Judecătorii au decis în 2014 că statul trebuie să recupereze Creanța Libia în valoare de 58 de milioane de dolari, la care se adaugă dobânzi și penalități. Pe scurt, statul român a concesionat un teren petrolier în Libia în anii 80, pe care a vândut-o după Revoluție, prin Rompetrol, unei companii spaniole. Creanța a fost însușită apoi de omul de afaceri Dinu Patriciu, la privatizarea Rompetrol. Acesta a decedat în august 2014, înainte de anunțarea sentinței. Moștenitoarele sale au fost obligate printr-o sentință din decembrie 2021 să achite despăgubirile în solidar cu Rompetrol, grup deținut acum de KazMunaiGaz. Conform G4Media, prejudiciul și dobânda din 2001 echivalează cu 140 de milioane de dolari.