ComenteazăÎn motivarea abrogării proiectului se precizează că au existat foarte multe reacții, atât pe fondul actului normativ cât și în ceea ce privește modalitatea de adoptare a acestuia.
Se mai precizează că aceste reacții vin atât din partea instituțiilor din sistemul judiciar, CSM, ÎCCJ, Ministerul Public, cât și din partea altor instituții ale statului, președintele României și Avocatul Poporului.
Ordonanţa a fost abrogată ”avînd în vedere că au existat foarte multe reacţii, nu numai în ce priveşte fondul actului normativ, cât şi în ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia, constatând că faptul că actul normativ menţionat a suscitat un real interes în rânul cetăţenilor României, aceştia înţelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică în perioada prealabilă adoptării, dar şi prin susţinerea ideilor în cadrul unor manifestări publice, observând că puternica reacţie a cetăţenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluţiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”.
În continuare, este evocat riscul unei puternice divizări sociale prin adoptarea OUG 13/2017. ”Constatând că pe fondul tensiunilor create (…) există un pericol real de divizare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, observând că tensiunile pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acestor texte (…) Guvernul adoptă următoarea ordonanţă de urgenţă”, se arată în preambului documentului care conţine două articole.
Ordonanţa de abrogare vine cu mai multe prevederi. În primul rând, articolul I prevede abrogarea OUG 13 privind codurile penale în totalitatea ei.
Cu toate acestea, având în vedere că OUG 13 conţine prevederi care intrau în vigoare odată cu emiterea (precum cea privind denunţul), dar şi unele care intrau în vigoare abia după 10 zile (precum cea privind abuzul în serviciu şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu), a fost nevoie de precizări suplimentare.
Astfel, prin articolul I, care abrogă OUG 13, sunt eliminate prevederile privind pragul de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu şi cele privind dezincriminarea neglijenţei în serviciu – măsuri care nu au intrat încă în vigoare -, dar trebuiau eliminate şi modificările apărute deja în lege, precum cea privind denunţul.
Articolul II al OUG de abrogare conţine astfel prevederi exprese privind abrogarea din lege a modificărilor pe tema denunţului, fiind eliminat acel termen de maximum 6 luni pentru valabilitatea unui denunţ.
Guvernul adaugă însă două noi prevederi, care se referă la punerea în acord a unor decizii ale CCR. Astfel, se stabileşte că măsura controlului judiciar poate fi prelungită în etape de cel mult 60 de zile, fiind nevoie de noi decizii ale judecătorilor pentru prelungiri suplimentare. Se stabileşte, de asemenea, că acţiunea civilă, în caz de achitare sau întrerupere a acţiunii penale, rămâne nesoluţionată de instanţă.
Guvernul a abrogat, duminică, Ordonanța de urgență numărul 13, pentru modificarea Codului Penal și de procedură penală.
Potrivit comunicatului de presă al Executivului, pe lângă abrogarea OUG nr 13, a fost aprobată și declasificarea stenogramelor cuprinzând dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 şi la data de 31.01.2017. Premierul Grindeanu a cerut în ședință Ministerului Justiției să înceapă consulările cu partidele, pe tema subiectelor din ordonanța care a fost abrogată.