4 comentarii- Informații din dosarul penal, obținute de Libertatea din discuții cu mai multe surse care au văzut actele de cercetare, susțin că vremea era atât de proastă (ninsoare și condiții de givraj), încât un elicopter al forțelor SUA, Black Hawk, a încercat să plece spre primul accident, dar a revenit imediat. La rându-i, SMURD nu și-a ridicat elicopterul după al doilea accident, tot din cauza vremii. Singurul elicopter care a fost trimis în aer a fost IAR 330 Puma, cu 7 oameni la bord.
- Orele consemnate oficial în dosar sunt altele decât cele care au fost comunicate publicului, rezultă din același dosar penal deschis de Parchetul Militar București. MApN a susținut că Puma s-a prăbușit la 20:44, în dosar scrie că „ora prăbușirii a fost 20:29”. Conform surselor Libertatea, elicopterul a stat în aer doar 8 minute, nu 23 de minute, cum au fost anunțați oficial publicul și familiile celor decedați.
A fost un comandant la Baza Kogălniceanu, un idiot, pe el l-am dat deja afară după ce a dat vina pe piloți și a vorbit urât cu familiile.
Vasile Dîncu:
- Ministrul apărării recunoaște că, după șapte luni, ancheta militară nu s-a terminat, deși „le-am cerut celor de la statul-major să fie gata”.
Investigație de Cătălin Tolontan
Ningea miercuri, 2 martie 2022, când și-a oprit Fordul Focus la poarta Bazei Militare Kogălniceanu, spune Nicu Lateș. „Mi-am dat drumul la ștergătoare, cât i-am așteptat pe cei de la Poliția militară să ia pachetul cu salată orientală pentru Cătă, băiatul meu, care era în serviciul de luptă”.
Cătălin Lateș, 29 de ani, era salvator în Armată, „cel care coboară, ridică troliul, se cațără, îl ia pe cel accidentat”, explică tatăl său, care a lucrat și el 26 de ani, ca maistru militar, tot la Baza Kogălniceanu, înainte de a se pensiona.
„Am auzit palele unui elicopter”
„Luasem pachetul de mâncare de la soția lui, Diana, stăm în același bloc, și îl adusesem la poarta bazei. Am auzit palele unui elicopter și m-am gândit: cine zboară pe vremea asta?”. Bărbatul a lăsat mâncarea și a plecat înapoi spre casă, foarte aproape de bază.
Ultima fotografie
La puțin timp, Diana primește de la soțul său, Cătălin Lateș, un mesaj pe WhatsApp, cu o fotografie cu el în elicopter: „Suntem în zbor. Stai liniștită”. E echipat cu vestă și cască. Este singura imagine din elicopter.
Când ajunge acasă, tatăl lui Cătălin își găsește soția la televizor. Într-un alt apartament, tot în fața televizorului este și Leyla Bogdan, soția pilotului elicopterului, Florin Bogdan.
Soția pilotului Bogdan: „Am aflat de la televizor că a murit”
„Florin plecase de sâmbătă seară de acasă. La ora 16 a sunat telefonul, la 18 a trebuit să fie la unitate. Abia începuse războiul din Ucraina, el și colegii lui erau parte a detașamentului NATO de la Kogălniceanu. Când l-au chemat, el spera să fie vorba de un exercițiu, dar a rămas în bază patru zile, fără întrerupere, până miercuri, 2 martie”.
În acea zi de miercuri, Leyla și Florin au apucat să schimbe doar câteva mesaje, spre după-amiază. „Cum ești?”, l-a întrebat femeia. „Totul e bine”. Seara, ea n-a știut că el a decolat în misiunea de salvare a unui pilot de MiG. „Am aflat direct de la televizor că a murit”, spune Leyla.
La început am aflat de MiG. Căzuse un avion. Să fiu sinceră, sinceră de tot, am răsuflat ușurată: nu era Bogdan.
Leyla Bogdan, soția pilotului elicopterului IAR 330 Puma:
Copilotul Pătrașcu va avea un copil
Apoi, își amintesc atât soția pilotului comandor Bogdan, cât și tatăl caporalului salvator Lateș, de pe burtierele televiziunilor ei au aflat că, în aceeași zonă, s-a pierdut contactul radar cu încă un aparat de zbor, un elicopter.
„Am știut ce înseamnă asta, să dispari de pe radar”, zice tatăl salvatorului. „Am simțit că e el. Nu știu cum, am simțit. Dar de anunțat oficial nu ne-a anunțat nimeni de la unitate, multă vreme. Am sunat eu în seara aia la șeful lui direct și mi-a spus că Florin era într-adevăr pilotul elicopterului prăbușit, dar să avem răbdare”, își amintește Leyla Bogdan. „De dimineață, tot nu ne spuseseră, am mai sunat eu o dată la bază. Și atunci ne-au confirmat și a venit acasă un pilot să ne comunice. Florin murise”.
Pilotul Florin Bogdan avea 3 copii: un băiat de 20 de ani, un băiat de 16 ani și o fată de 10 ani. Caporalul Cătălin Lateș avea 2 copii: acum băiatul are 4 ani, iar fata, un an și două luni.
„Mai toți militarii morți aveau copii. Copilotul Sorin Pătrașcu, care era logodit, urma să aibă un copil, despre care încă nu aflaseră. Sorin a murit fără să știe că urma să fie tată. Prietena lui va naște în curând”, spune unul dintre membrii familiilor. Unii dintre cei cu care am vorbit au acceptat să fie citați cu nume, alții, nu.
Orele reale
Dosarul accidentului aviatic al echipei de „Search & Rescue” din elicopterul Puma este investigat de procurorul militar Claudiu Lazăr. Magistratul face parte din structura locală de la Constanța a Parchetului Militar din București.
„Dosarul are 9 volume, dar până acum nu a fost audiat nici unul dintre șefi”, explică o persoană care a văzut actele de cercetare penală. Conform sursei, orele accidentului, așa cum apar în dosar, sunt:
- 20:21 decolare
- 20:26 se comunică între turnul de control și echipaj
- 20:29 de la comandă se ia decizia revenirii la bază, dar nu mai pot lua legătura cu elicopterul, care s-a prăbușit.
MApN a comunicat opiniei publice, dar și familiilor, că ora prăbușirii a fost 20:44, ceea ce ar tripla timpul real petrecut în aer. „Și acum noi știm, oficial, tot de 20:44”, confirmă și soția pilotului.
De fapt, au zburat, pe o vreme groaznică, timp de doar 8 minute, 11 kilometri, și au căzut de la aproximativ 500 de metri înălțime. Au căzut ca o piatră, fără portanță, asta arată înregistrările radar.
Sursă care a consultat dosarul penal:
Cine a dat ordinul de decolare?
În dosarul penal există notele explicative ale mai multor colegi ai militarilor morți. Ele au fost date în fața superiorilor, nu a procurorilor, și apoi înglobate la dosar. Mai multe surse concordante susțin că „procurorul nu a audiat martorii, au trecut deja 7 luni, ce amintiri vor păstra militarii care erau atunci de tură?”.
În privința ordinului de plecare, informațiile din Baza Kogălniceanu, rezumate de o sursă care, de asemenea, a văzut dosarul, spun că „înainte de decolare, unul dintre generalii de la Componenta Operațională Aeriană nu a dat ordinul de plecare, dar cineva de la Statul-Major al Forțelor Aeriene a trecut peste”.
Practic, pe lanțul de comandă, turnul de control și Baza Kogălniceanu se supun ordinelor de la COAP, de lângă București.
Localizată la Balotești, Componenta Operațională Aeriană Principală (COAP) este „creierul și factorul de decizie ale zborurilor militare”. COAP este condusă de generalul de flotilă Valerică Vrăjescu, fost pilot de elicopter. Conform acelorași surse, el nu a dat ordinul de zbor.
„Generalul Pană nici n-a clipit”
Superiorul generalului Valerică Vrăjescu este generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Statului-Major al Forțelor Aeriene. „Generalul Pană a venit, împreună cu ministrul Dîncu, pe 14 august, înainte de Ziua Marinei și s-a văzut cu noi la Constanța. Noi știam că e posibil ca el să fi dat ordinul și l-am urmărit atent. Generalul nici n-a clipit. Pană nu și-a exprimat niciun moment regretul pentru o decizie a sa”, spune una dintre rudele celor decedați, care a participat la dialogul de la Constanța și a solicitat să nu fie citată cu numele.
Asigurările, nu statul, au plătit familiilor militarilor din corpul de aviație, cinci dintre ei, câte 120.000 de euro. Iar familiilor celor doi scafandri, care aparțineau de marină, câte 80.000 de euro.
„Au venit cu toții”, spune soția pilotului. „Până la urmă, Dîncu a făcut un gest normal, cumva. A venit, ne-a întrebat ce să facă, ne-a promis și că ne rezolvă finanțarea monumentelor de la morminte. Dacă țara i-a declarat eroi, că au căzut într-o misiune de luptă, asta se poate face, nu?”, spune tatăl caporalului Lateș.
„Dar când a auzit întrebarea «De ce s-a decolat?», ministrul apărării doar și-a notat-o și a spus că ancheta e la Parchet”, își amintește soția pilotului Bogdan.
Ei i-au înmânat ministrului Dîncu un memoriu către MApN, premierul Ciucă și președintele Iohannis, în care se referă și la circumstanțele misiunii.
„Motanul”, pilotul celui de-al doilea MiG, i-a avertizat
Vremea din momentul misiunii era proastă în Kogălniceanu și mai proastă la nord de bază, acolo unde căzuse MiG-ul pilotat de căpitanul Costinel Iosif Niță. Potrivit Armatei, avionul de vânătoare a dispărut de pe radar la 20:03, spre Cogealac. La Baza Kogălniceanu s-a dat alerta.
În aer fuseseră două MiG-uri. După ce a încercat să-și localizeze colegul prăbușit, pilotul celui de-al doilea avion le-a comunicat celor din bază că „vremea e foarte rea aici”, conform mărturiilor colegilor. „Da, «Motanul», așa este poreclit Moise, pilotul MiG-ului care rămăsese în aer, i-a avertizat”, susține Nicu Lateș.
Din cauza vremii, două elicoptere nu au mers
„Dovadă cât de rea era vremea, două elicoptere n-au plecat atunci în misiune SAR”, spune un specialist care cunoaște dosarul și evenimentele din 2 martie, de la Kogălniceanu.
SAR este abrevierea de la „Search and rescue”, misiune pe care, susțin sursele ziarului, nu au putut să o îndeplinească întâi un elicopter Black Hawk al US Army și apoi, după prăbușirea Puma, un elicopter al SMURD.
„Black Hawk nu s-a hazardat pe vremea aceea, deși are sistem de degivrare a elicei, nu ca al nostru, cu aruncare de substanță”, a explicat un specialist.
După accidentul elicopterului Puma, cei de la SMURD au ajuns la fața locului, la Gura Dobrogei, cu o autospecială. Nici ei n-au ridicat elicopterul, în condițiile meteo din seara de 2 martie.
Discuții între pilot și turnul de control, pe telefonul militarului
În cazul echipajului de 7 oameni al IAR 330 Puma, decizia de a pleca a fost luată „în condiții medii de givraj” la Baza Kogălniceanu și „severe de givraj” la 20 de kilometri nord, zona spre care au plecat. Cele două formulări meteo apar, susține o sursă, în dosar. Iar decizia a fost luată foarte repede. Martor e și telefonul pilotului Florin Bogdan, care a fost găsit în stare de funcționare la locul prăbușirii. Unul dintre cei care lucrau în bază își amintește că l-a văzut ultima oară pe comandor vorbind la telefon, chiar lângă elicopter, înainte de decolare.
Soția pilotului a pus la dispoziția Libertății lista convorbirilor comandorului Bogdan cu TWR LRCK, abrevierea clasică și așa cum era trecut în agenda sa telefonică turnul de control al Aeroportului Mihail Kogălniceanu.
„Faptul că s-a discutat pe telefonul privat între turn și pilot e neuzual”, a spus un specialist militar consultat de ziar.
- La 20:00 este pierdută legătura radio cu avionul MiG.
- La 20:01, Florin Bogdan, pilotul elicopterului, aflat în bază, este apelat pe telefonul său mobil de către turnul de control. Durează 16 secunde.
- La 20:03, MiG-ul pilotat de căpitanul Costinel Iosif Niță dispare de pe radar.
- La 20:11, turnul îl apelează din nou pe pilotul elicopterului, preț de 23 de secunde. Se pregătesc de decolare.
- La 20:12 sună pilotul către turn pentru 39 de secunde.
- La 20:13, pilotul sună din nou către turnul de control, 25 de secunde.
- La 20:21, elicopterul decolează.
- La 20:29, elicopterul se prăbușește.
- La 20:33, 20:34 și 21:01, turnul de la Kogălniceanu sună de trei ori, dar Florin Bogdan murise.
Doi scafandri, uitați inițial de MApN
„Ca să le identifice trupurile ne-au luat probe ADN nouă, părinților. Au luat salivă”, spune Nicu Lateș, tatăl salvatorului Cătălin Lateș. „Nu i-am văzut, era imposibil de suportat”.
Între victime au fost și doi salvatori-scafandri, Vlad Carp și Sergiu Bosoi, specializare care, până atunci, nu lua parte la operațiuni SAR de acest gen. De altfel, primul comunicat al MApN a vorbit despre 5 victime, neluând în calcul că erau și cei doi scafandri.
„Am fost împreună cu Florin timp de 20 de ani și înțeleg ce înseamnă riscul într-o familie de militari. Și toți înțelegem. Dar una e riscul și alta e să fie trimiși la moarte de cineva care a ajuns să aibă o putere de decizie și să nu aibă habar de ce face”, crede Leyla Bogdan, soția pilotului. „A doua zi, nici n-am mers eu la bază, a fost tatăl lui Florin acolo. Nu am vrut să-l văd pe comandantul Adrian Popescu. Cum a avut el grijă de oamenii lui?”, spune femeia.
Tatăl lui Lateș își amintește că a fost a doua zi la bază. A luat pachetul de mâncare pe care îl lăsase pentru băiatul lui.
Numele tuturor victimelor
Pe 2 martie 2022 au murit în județul Constanța, în cele două zboruri, 8 militari români aflați în misiune:
- Căpitanul Costinel Iosif Niță, pilot pe avionul MiG-21 LanceR, 31 de ani, peste 570 de ore de zbor, din care 420 pe MiG-21 LanceR.
- Locotenent-comandor Florin Bogdan, pilot pe elicopterul IAR Puma, 41 de ani, angajat din anul 2003, peste 1500 de ore de zbor la activ, era căsătorit şi avea trei copii.
- Locotenent Sorin Pătrașcu, copilot, 27 de ani, angajat din anul 2016, avea 500 de ore de zbor, necăsătorit.
- Maistrul militar Gelu Banu, 53 de ani, angajat din anul 1993, avea la activ peste 1700 de ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.
- Caporal Cătălin Lateș, operator căutare salvare, 29 de ani, angajat din 2021, căsătorit și avea doi copii.
- Sergent Ionuț Marinescu, personal de însoțire medico-sanitar, 44 de ani, angajat din 2021, căsătorit, un copil.
- Maistru militar cls I Vlad Carp, 39 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, căsătorit, un copil.
- Maistru militar cls II Sergiu Bosoi, 37 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, angajat din 2005.
Vasile Dîncu: „A fost un comandant la Baza Kogălniceanu, un idiot, pe el l-am dat deja afară”
Ministrul apărării spune că, din cauză că a dat vina pe piloți și a vorbit urât cu familiile, comandorul Adrian Popescu, șeful Bazei Kogălniceanu, a fost îndepărtat din funcție. Dîncu susține că nu știe de vreo contrazicere între generali, pe lanțul de comandă al accidentului aviatic din 2 martie 2022.
– Domnule ministru, împreună cu mai mulți generali, v-ați întâlnit în 14 august cu familiile victimelor accidentelor aviatice din Dobrogea. Cine a avut inițiativa?
– Eu. Aveam semnale că există nemulțumiri în rândul familiilor. Am vrut să mă văd cu fiecare în parte, să-i întreb ce putem face pentru ei. Adevărul e că Armata s-a comportat urât cu familiile victimelor la început. Poate din cauză că s-au temut cei de acolo că vor fi găsiți vinovați, nu știu. Dar am încercat să reparăm.
– Familiile v-au înmânat și un memoriu. Ați răspuns?
– Nu mi-au dat doar un memoriu, ci și alte lucruri. Au avut mai multe cereri. De pildă, încadrarea în armată a soțiilor nu putea fi făcută până la încheierea anchetei penale. Sau monumentele din cimitire, nu pot fi plătite de noi. Am găsit eu soluții, cum să zic, pe o fundație.
După atâția ani în politică am învățat că uneori birocrația poate fi folosită bine, așa că am rezolvat o bună parte a cererilor familiilor victimelor.
Vasile Dîncu:
– Avem informații că, pe linia de comandă, doi generali s-au contrazis. Unul nu a fost de acord cu decolarea, altul a decis să plece elicopterul. Dumneavoastră ce informații aveți?
– Nu a reieșit așa ceva, din ce știu eu. Dar nu s-a terminat ancheta penală.
– Și ancheta militară s-a terminat?
– Colaborează experții militari cu procurorii.
– Ne referim la ancheta militară. Dincolo de ce fac procurorii nu credeți că există o responsabilitate a Armatei să facă lumină? E ca în cazul cu kerosenul, când ați spus că procurorii zic una, Armata poate zice alta.
– La kerosen (n.r. – cazul avioanelor care au fost alimentate cu combustibil neconform), procurorii au exagerat. Dar înțeleg ce spuneți. Și eu vreau să se încheie ancheta noastră, militară, independent de cea penală.
– Cine face ancheta?
– Se face prin Statul-Major al Armatei, la Statul-Major al Forțelor Aeriene. Sunt date intermediare, prin august am văzut ceva, dar nu mă ghidez după ele. Mi-am amintit un lucru: familiile ne-au spus că a fost un comandant la Baza Kogălniceanu, un idiot, pe el l-am dat deja afară.
– De ce?
– A vorbit urât cu familiile. Le-a spus familiilor pilotului și copilotului că soții lor sunt de vină pentru accident.
– Domnule ministru, exista aviz favorabil meteo pentru decolare?
– Din ce știu eu, da. Vremea nu interzicea să plece salvatorii.
– De ce au plecat 7 oameni? Inclusiv doi scafandri, deși MiG-ul căzuse într-o zonă de uscat. Cei doi scafandri nici nu au apărut în comunicatul inițial.
– Am întrebat și eu exact acest lucru. De ce atât de mulți? Mai ales că, într-adevăr, echipajul standard pentru operațiuni de căutare și salvare era de cinci oameni, cum am comunicat și noi inițial. Mi-au spus că acest număr de 7 în elicopter „corespunde regulamentului”. Au luat doi scafandri pentru că s-au gândit că pilotul MiG-ului poate era într-o zonă cu un braț al Dunării sau o întindere de apă.
– Când veți avea raportul ca să știm dacă s-au respectat regulile militare?
– I-am rugat să-l facă cât mai repede. Mi-au spus că sunt expertize de făcut, de pildă la motoare. Dar o să întreb și voi reveni cu un răspuns.
– Au trecut 7 luni.
– Da, știu, o să ofer un răspuns, un posibil termen.
Toate episoadele investigaţiei:
- Episodul 1: Armata SUA și SMURD nu și-au trimis, din cauza vremii, elicopterele de salvare la accidentul de lângă Baza Kogălniceanu. MApN a făcut-o și au murit 7 oameni
- Episodul 2: De 7 luni, Parchetul militar nu i-a chemat la audieri pe capii Aviației. „Generalul Vrăjescu ordonă ca elicopterul să nu decoleze”. „Domnul general Pană a grăbit decolarea”
- Episodul 3: Ministrul Apărării spune că l-a dat afară pe comandantul bazei de unde a decolat elicopterul, iar acesta afirmă că ”Habar n-am cine a dat ordinul de decolare”
- Episodul 4. Daniel Moise, pilotul celui de-al doilea MiG, confirmă că a avertizat: „Am spus: «Ninsoare puternică, aveți grijă!»”
- Episodul 5. ÎNREGISTRĂRILE CUTIEI NEGRE a elicopterului Puma, cu ultimele clipe ale echipajului, arată că Armata a mințit: „Înclinat… înclinat, nașpa de tot! Nu mai avem pământ”. Le-au spus să se întoarcă când deja muriseră
- Episodul 6. Disperarea turnului de control când, după MiG, a dispărut de pe radar și elicopterul cu 7 oameni: „Nu-l mai vedem nici pe ăsta și nu vreau să spun, mai dă-o dracu!”
- Episodul 7. O armată obosită, la granița cu un război proaspăt. Echipajul care s-a prăbușit cu elicopterul lucrase 15 ore pe zi, în medie, în luna anterioară accidentului. Ce a scris medicul despre ei?