Adică, cei mai bogați 20% dintre noi câștigă de 8,3 ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Abia din 2017 a început să scadă. A ajuns la 7. Înseamnă că am făcut nişte paşi înspre un echilibru, înspre un raport mai sănătos între cei bogaţi şi cei săraci.

Am vrut să vedem ce părere au cei care conduc ţara despre aceste cifre: reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci este un rezultat al acţiunilor Guvernului sau al altor factori? Răspunsurile politicienilor au fost surprinzătoare: au prezentat aceleaşi cifre, dar le-au interpretat în mod diametral opus.

Varianta 1: Şomaj mic = economie sănătoasă

Am discutat cu deputatul PSD Valeriu Steriu acest subiect, care a spus că reducerea decalajului ţine strict de creşterea standardului de viaţă al populaţiei.

Economia a crescut permanent în ultimii ani, cu medii între 4 şi 6%, iar cel mai mult au beneficiat pensionarii şi persoanele din mediul rural, adică tocmai cei predispuşi sărăciei şi excluziunii sociale.

Valeriu Steriu, deputat PSD

„Investiţiile făcute cu bani europeni, investiţiile românilor şi străinilor, faptul că nu avem şomaj, toate au contribuit. O vedem în viaţa de zi cu zi. Creşterea consumului înseamnă că oamenii au mai mulţi bani. Bun, nu vine cel sărac să îşi cumpere mâine o maşină. La el, găsim asta în creşterea coşului de consum”, spune Valeriu Steriu.

Banii în plus pe care oamenii îi au în buzunar, precum şi creşterea economică în general au făcut ca distanţa dintre cei bogaţi şi cei săraci să scadă. Meritul este, în principal, al acţiunilor Guvernului, indică deputatul.

Aceleaşi date sunt infirmate de Opoziţie, care vede în aceste cifre nu semne ale unei economii sănătoase, ci tocmai opusul.

Varianta 2: Şomaj mic = economie dezechilibrată

Deputatul PNL Dan Vîlceanu a declarat, pentru Libertatea, că sursa reducerii acestui decalaj este, în mod poate surprinzător, plecarea din ţară a peste 4 milioane de români. În special a celor tineri şi în putere de muncă.

Dan Vîlceanu, deputat PNL

„Toţi antreprenorii trebuie să mărească salariile pentru a-şi păstra muncitorii în România”, afirmă el.

Şomajul redus la un minim istoric este, astfel, o gravă problemă, nu un semn al prosperităţii. Şomajul redus înseamnă, de fapt, o criză a forţei de muncă. Toate efectele care, pe hârtie, par beneficie sunt de fapt artificiale.

„Sunt companii care caută oameni să angajeze şi nu găsesc. O economie sănătoasă nu e o economie fără şomaj, ci una în care ai o rezervă în piaţa muncii, astfel încât să poţi găsi lucrători, atunci când ai nevoie”, mai spune deputatul PNL.

Crescând salariile artificial, pare că decalajele din societate scad.

„Tu poţi câştiga mai mulţi lei, dar în acelaşi timp poţi cumpăra cu leii pe care îi ai mai puţine produse. Asta nu înseamnă că eşti mai bogat”, afirmă el.

În plus, reducerea decalajului poate însemna şi că bogaţii sărăcesc, nu neapărat că săracii se îmbogăţesc.

Citește și:

4,6 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 23 de lei pe zi! Distanța tot mai mare dintre bogații și săracii lumii și ai României

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News