Proiectul de lege care ar urma să-i scape pe românii cu credite de blestemul cursului valutar este tot mai departe de aprobare. Chiar dacă l-au dezbătut, ieri, în comisiile de buget-finanţe şi juridică, deputaţii nu au găsit o soluţie din care să nu piardă băncile. Discuţiile ar fi fost amânate şi pentru că Banca Naţională a României (BNR) nu a fost de acord cu proiectul de lege iniţial şi a trimis la Palatul Victoria şi în Parlament o serie de observaţii şi completări. BNR propune ca schimbul să se facă fără costuri pentru bănci şi la cursul de schimb din ziua depunerii cererii de conversie, nu la valorile din 2007-2008, cum era prevăzut în proiect, când un euro costa mai puţin de 4 lei. În plus, mai vrea BNR, conversia creditului să se facă în moneda în care debitorul încasează veniturile, şi nu în orice altă monedă, iar în cazul în care hotărârea va fi adoptată, să se acorde o perioadă de 60 de zile până la aplicarea legii, pentru ca băncile să-şi poată adapta ofertele, ca să nu piardă.
Ratele în lei, mai mari
Dacă proiectul va deveni lege, cei care au împrumuturi ar scăpa de riscul ca ratele să crească din pricina cursului valutar, dar trebuie să ştie că dobânzile vor fi mai mari decât la cele în valută. De exemplu, la un credit ipotecar de 100.000 de euro, luat pe 30 de ani, dobânda porneşte de la 4,9%. Cum în lei dobânda ajunge la 5,7%, rata lunară ar creşte cu 100 de lei, de la 2.440 la 2.540 de lei.
Şi băncile mai iau ţepe
Peste două milioane de români au credite în valută şi plătesc rate mult majorate. Câteva mii dintre ei se luptă, acum, în mai multe procese colective contra băncilor, pentru rambursarea creditelor la cursul la care le-au contractat. Deja o clientă din Brăila a obţinut în instanţă dreptul să-şi plătească creditul în franci elveţieni la cursul la care l-a luat, aşa că va plăti ratele la un curs de schimb de 2 lei pentru un franc, de aproape două ori mai mic decât în prezent. Şi nu e singura victorie împotriva băncilor. Doi soţi din Haţeg, care au contractat, în 2007, un credit de 300.000 de euro, pentru care au garantat cu o vilă, au rămas şi cu banii, şi cu casa, fără să achite vreo rată, pentru că banca a greşit procedurile de executare silită. Acum, a expirat termenul de prescripţie de trei ani în care banca putea executa datoria.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro