ComenteazăÎn urma acestui acord între miniştrii cu atribuţii în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale din cadrul UE, pot începe negocierile dintre cele trei instituţii ale blocului comunitar: Parlamentul European, care acum două săptămâni şi-a votat poziţia, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană.
„Salariile echitabile, care asigură un nivel de trai decent, reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de trai, prezentul proiect de act legislativ stabilește un cadru pentru promovarea unor niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor și pentru îmbunătățirea accesului efectiv la protecția salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un salariu minim”, a transmis Consiliul Uniunii Europene, într-un comunicat de presă.
Munca ar trebui să aducă roade. Este inacceptabil pentru noi că persoanele care dau tot ce pot la locul de muncă continuă să trăiască în sărăcie și nu au acces la un nivel de trai decent. Acest act legislativ va reprezenta un important pas înainte către atingerea acestui obiectiv.
Janez Cigler Kralj, ministrul muncii din Slovenia:
Consiliul UE precizează că, pentru a promova un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale și, astfel, pentru a se ajunge la condiții de muncă și de trai decente, statele membre ale blocului comunitar cu salarii minime legale au sarcina de a institui un cadru procedural pentru a stabili și a actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii stabile și clare.
„Salariile minime legale vor fi actualizate în mod regulat și prompt. În plus, cuantumul acestora poate fi ajustat prin mecanisme de indexare automată”, adaugă Consiliul UE.
Miniștrii muncii din statele UE au mai convenit asupra unui set de măsuri prin care să sporească accesul efectiv la protecția salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un salariu minim: controale și inspecții adecvate, informații ușor accesibile privind protecția salariului minim, o reamintire a normelor existente privind achizițiile publice, dreptul la reparații și sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă normele.
Context și etapele următoare
În Uniunea Europeană, există diferențe mari între statele membre în ceea ce privește măsura în care lucrătorii sunt acoperiți de convențiile colective și nivelul salariilor minime.
„Acesta este, de asemenea, efectul modelelor foarte diferite ale piețelor forței de muncă din statele membre. Deși respectă aceste diferențe, proiectul de act legislativ stabilește un cadru procedural pentru promovarea unei protecții mai bune și mai eficace a salariului minim în toate statele membre”, menționează Consiliul UE.
Propunerea Comisiei Europene a fost prezentată celor doi colegiuitori (Consiliul UE și Parlamentul European) pe 28 octombrie 2020. Abordarea generală la care s-a ajuns luni, 6 decembrie, oferă președinției Consiliului un mandat de negociere cu Legislativul european. Atât Consiliul, cât și Parlamentul vor trebui să convină asupra unui text final.
Salariu minim de 3.500 de lei în România
Europarlamentarul Corina Crețu consideră că, dacă s-ar aplica indicatorul de minimum 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, așa cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, în calcularea salariului minim, atunci acesta ar ajunge la aproximativ 3.5000 de lei în România.
„Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc 45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5.300 de lei. 60% ar însemna spre 3.500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu vineri, 3 decembrie, pentru revista Roexpat, potrivit caleaeuropeana.ro.
Eurodeputatul a precizat că studiile arată că 25 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene trăiesc la limita sărăciei.
Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă.
Europarlamentarul Corina Crețu:
Corina Crețu mai consideră că, deși aplicarea acestei directive privind salariul minim european ar fi o povară pentru guvernele țărilor din centrul și estul blocului comunitar, în timp aceasta va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. În cazul României, spune eurodeputatul, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitată de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice.
Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale.
Corina Crețu:
Și europarlamentarul Eugen Tomac consideră că, prin intermediul adoptării la nivel european a acestei directive, România se poate apropia de „un trai decent, oferit de salariile din statele Europei de Vest”.
„Mesajul transmis de Parlament două săptămâni în urmă și, acum, de Consiliu este unul puternic. Salariile decente și echitabile pentru cetățenii europeni care muncesc nu sunt opționale, sunt un deziderat clar al Uniunii.(…) Conform noilor reguli, este de așteptat ca salariile minime să crească în mai mult de jumătate din statele membre”, a scris Eugen Tomac marți, 7 decembrie, pe pagina sa de Facebook.