3 comentariiUn acord de încetare a focului a fost declarat miercuri, la o zi după ce Azerbaidjanul a lansat o nouă ofensivă militară împotriva guvernului local armean din Nagorno-Karabah, au anunțat mai multe canale de presă din Armenia și Rusia, care citează o declarație a oficialilor locali.
Acordul de încetare a focului va intra în vigoare la ora locală 13:00 și va include prevederi pentru ca guvernul armean local din regiune să își desființeze armata, în ceea ce pare a fi o capitulare majoră în fața Azerbaidjanului, scrie The Guardian.
Atât oficialii locali din Stepanakert, cât și cei din Baku au confirmat că reprezentanții se vor întâlni joi la Evlakh, în Azerbaidjan, pentru negocieri.
Azerbaidjanul, care a cerut dizolvarea guvernului local din Nagorno-Karabah, a declarat că discuțiile vor aborda și planurile de „reintegrare” a regiunii în Azerbaidjan.
Guvernul local din Stepanakert nu a menționat nicio prevedere de reintegrare a teritoriului.
Într-o declarație, aceasta a citat un acord de „retragere a detașamentelor și trupelor rămase ale forțelor armate armene din zona de desfășurare a contingentului rus de menținere a păcii, de dizolvare și dezarmare completă a unităților armate ale Armatei de Apărare din Nagorno-Karabah și de retragere a echipamentelor grele și a armamentului de pe teritoriul Nagorno-Karabahului în vederea eliminării lor cât mai curând posibil”.
Ambele părți au declarat că acordul a fost mediat de o forță locală rusă de menținere a păcii care a fost desfășurată în regiune de la izbucnirea războiului în 2020.
Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă din regiunea instabilă a Caucazului de Sud, este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer. Însă parte din regiune este controlată de autorităţile separatiste armene, care susţin că zona este patria lor ancestrală.
Regiunea a fost în centrul a două războaie – ultimul în 2020, când Rusia a mediat un armistițiu în urma căruia Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unor zone din Nagorno-Karabah și din jur.
Ostilităţile au loc pe fondul unor tensiuni ridicate între Armenia şi aliatul său de lungă durată, Rusia, scrie News.ro. Armenia s-a plâns în repetate rânduri că forţa rusă de menţinere a păcii, formată din 2.000 de membri, nu a putut sau nu a vrut să menţină deschis drumul spre Armenia, deşi această obligaţie era stipulată în acordul care a pus capăt războiului din 2020.
De asemenea, Armenia a înfuriat Rusia, care are o bază militară în ţară, prin organizarea de exerciţii militare cu Statele Unite în această lună şi prin faptul că s-a îndreptat spre ratificarea Convenţiei de la Roma, ce a creat Curtea Penală Internaţională, care l-a pus sub acuzare pe preşedintele rus Vladimir Putin.
În ultimele 24 de ore, unii oficiali și comentatori ruși au ironizat Armenia și au îndemnat autoritățile de la Erevan să se adreseze NATO pentru aujutor.
În acest timp, mii de protestatari s-au adunat marţi în centrul Erevanului, blocând străzile şi cerând autorităţilor să îi apere pe armenii din Nagorno-Karabah.
Unii au intrat în conflict cu poliţia, care ar fi folosit grenade paralizante. În total, 34 de persoane – 16 poliţişti şi 18 civili – au fost rănite în timpul confruntărilor, a declarat Ministerul armean al Sănătăţii.