Joe Biden şi Kevin McCarthy au vorbit la telefon timp de o oră şi jumătate, sâmbătă, 27 mai, pentru a discuta despre acord.
Ulterior, președintele Biden a descris acordul într-o declaraţie ca fiind „un important pas înainte”, explicând că „reprezintă un compromis, ceea ce înseamnă că nimeni nu obţine ceea ce îşi doreşte. Aceasta este responsabilitatea guvernelor”.
„Tocmai am avut o discuţie cu preşedintele. După ce ne-am pierdut timpul şi am refuzat să negociem timp de luni întregi, am ajuns la un acord de principiu”, a scris și Kevin McCarthy, pe Twitter.
Acordul a fost anunţat fără fast, iar adoptarea sa de către un Congres divizat înainte de termenul limită de 5 iunie pare dificilă. Acesta ar urma să ridice plafonul datoriei pentru doi ani, limitând cheltuielile în această perioadă.
Preşedintele Camerei Reprezentanţilor a declarat că se aşteaptă ca redactarea textului să fie finalizată duminică. Acordul va fi votat miercuri.
Dacă va fi adoptat de Congres, acesta trebui să permită SUA să evite intrarea în incapacitate de plată a datoriei sale, ceea ce ar duce la imposibilitatea de a-şi onora angajamentele financiare, fie că sunt salarii, pensii sau rambursările către creditori.
Republicanii dețin o majoritate de 222 de locuri faţă de 213 în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii controlează Senatul, cu 51 de aleşi faţă de 49.
Ca aproape toate marile economii, Statele Unite trăiesc pe credit.
Dar, spre deosebire de alte ţări dezvoltate, America se confruntă regulat cu o constrângere legală: plafonul datoriei, suma maximă de îndatorare a Statelor Unite, care trebuie majorat oficial de Congres.
Din această procedură legislativă de rutină, republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor din ianuarie, au făcut un instrument de presiune politică.
Refuzând să acorde un aşa-zis „cec în alb” preşedintelui democrat, ei au condiţionat orice creştere a acestui plafon, stabilit în prezent la 31.400 de miliarde de dolari, de tăieri bugetare.
Şi i-au plasat lui Kevin McCarthy, care se prezintă drept un apărător intransigent al rigorii bugetare, responsabilitatea de a negocia cu preşedintele octogenar.
Joe Biden, candidat la realegerea sa, a refuzat mult timp să vină la masa negocierilor, acuzând opoziţia că ţine economia americană „ostatică” cerând astfel de reduceri.
Foto: Profimedia