Acordul a fost finalizat în primele ore ale zilei de luni la reuniunea din Montreal, Canada, în aplauze și urale.

Summitul de la Montreal, care a început pe 7 decembrie, a fost considerat o „ultimă șansă” de a plasa natura pe calea regenerării. De-a lungul discuțiilor, au existat divergențe cu privire la amploarea măsurilor și la modul de finanțare a planurilor.

Unul dintre punctele de conflict importante a fost modul de finanțare a eforturilor de conservare în zonele de pe glob care adăpostesc unele dintre cele mai remarcabile biodiversități din lume.

Biodiversitatea se referă la toate ființele vii de pe Pământ și la modul în care acestea sunt conectate într-o rețea complexă de viață care susține planeta.

Un nou text al acordului a fost publicat duminică de China, care a prezidat oficial summitul, cunoscut și sub numele de COP 15. Reuniunea a trebuit să fie organizată pe teritoriul Canadei, din cauza restricțiilor COVID din China.

Delegații au convocat luni dimineață o sesiune completă a summitului, după ore de întârzieri, dar apoi au convenit rapid asupra textului.

Proiectul de cadru privind biodiversitatea include:

  • Patru obiective generale privind protejarea naturii și împărtășirea beneficiilor acesteia;
  • Alte 22 de obiective, de la utilizarea și gestionarea durabilă a vieții sălbatice până la refacerea habitatelor distruse și reducerea utilizării materialelor plastice și a pesticidelor;
  • Prevederi care asigură protecția drepturilor popoarelor indigene.
  • Documentul abordează, de asemenea, chestiunea finanțării – un punct-cheie în timpul discuțiilor – cu propuneri de stimulare a fluxului de finanțare internațională către țările în curs de dezvoltare.

Georgina Chandler, consilier principal pe probleme de politică internațională la Societatea Regală pentru Protecția Păsărilor, a declarat că atât oamenii, cât și natura, ar trebui să se simtă mai bine datorită acordului încheiat la Montreal.

„Acum că a fost adoptat (acordul, n.r.), guvernele, companiile și comunitățile trebuie să își dea seama cum vor contribui la transformarea acestor angajamente în realitate”, a precizat experta.

Sue Lieberman, de la Wildlife Conservation Society, a declarat că acordul a fost un compromis și, deși are câteva elemente bune și greu de obținut, ar fi putut merge mai departe „pentru a transforma cu adevărat relația noastră cu natura și a opri distrugerea ecosistemelor, habitatelor și speciilor”.

12 zile de negocieri și discuții

Acordul a fost încheiat în urma unor zile de negocieri intense. Sâmbătă, miniștrii au ținut discursuri înflăcărate despre necesitatea de a conveni asupra unor obiective clare pentru a pune natura pe calea regenerării până la sfârșitul deceniului.

„Natura este nava noastră. Trebuie să ne asigurăm că aceasta rămâne pe linia de plutire”, a declarat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Ministrul columbian al mediului, Susana Muhamed, a fost aplaudată când a făcut apel la ambiție pentru protejarea planetei, spre binele tuturor. „Natura nu are granițe”, a spus ea.

Oamenii de știință au avertizat că, în condițiile în care pădurile și pășunile se pierd într-un ritm fără precedent, iar oceanele sunt supuse presiunii poluării, oamenii împing planeta dincolo de limitele de siguranță.

Acestea includ creșterea riscului ca unele boli precum COVID-19, Ebola și HIV să se răspândească de la animalele sălbatice în populațiile umane.

Un punct-cheie de blocaj a fost cel financiar. Ca un ecou al summitului privind clima, COP 27, din Egipt, unele țări au solicitat crearea unui nou fond pentru a ajuta la conservarea biodiversității, dar acest lucru a fost respins de alte state.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News