ComenteazăAcordul este bazat pe „interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național”, scrie într-un comuniat al Administrației Prezidențiale.
Cablul electric dintre Georgia și România, anunțat de Klaus Iohannis pe 11 octombrie, va avea o lungime de 1.195 kilometri, dintre care 1.100 km pe sub apă, la o capacitate de 1.000 MW și ar presupune și o conexiune digitală pentru comunicații.
Calculele preliminare au indicat că valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului electric submarin ar putea depăși două miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar fi cel mai devreme în 2029, a potrivit profit.ro.
„Cablul va permite țărilor din Caucazul de Sud și României să profite de oportunități extinse de export-import și trading de energie electrică. Implementarea sa va contribui la întărirea securității energetice în Europa și Caucazul de Sud, asigurând posibilitatea de integrare a unor capacități noi de producție de energie din surse regenerabile”, spune operatorul de transport și sistem al Georgiei, GSE.
Georgienii au obținut finanțare de la Banca Mondială pentru demararea studiului de fezabilitate și au semnat un contract cu o firmă italiană de consultanță în inginerie energetică – CESI SpA.
Cablul electric submarin dintre România și Georgia ar urma să fie dublat de unul de fibră optică, pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană și Asia Centrală, prin această țară.