Pe fondul disputelor şi controverselor stârnite de ACTA, declaraţia premierului n-a făcut decât să pună paie pe foc. „Nu am datele să mă pot pronunţa în acest moment cu privire la întrebarea dumneavoastră, nu am o asemenea informaţie”, a declarat Emil Boc când a fost întrebat despre documentul pe care România tocmai îl semnase. ACTA va ajunge în primăvară în Parlamentul European, care urmează să decidă asupra documentului prin vot. Criticii noii reglementări spun că ACTA este mai puţin o cale de a proteja drepturile de proprietate şi mai mult o scurtătură gravă spre imixtiunea în viaţa privată a utilizatorilor de internet. Cea mai mare temere este aceea că, din clipa în care a intrat în vigoare, acordul va permite furnizorilor de Internet să urmărească fiecare mişcare a utilizatorilor, să colecteze şi să predea autorităţilor informaţii personale şi date despre activitatea oricui se află în spaţiul virtual. Şi asta, în numele protejării dreptului de proprietate intelectuală. Pe internet s-au lansat numeroase petiţii şi campanii împotriva ACTA, iar de-a lungul timpului, mai multe organisme internaţionale s-au pronunţat împotriva documentului. Controlorul European pentru Protecţia Datelor a cerut, încă din februarie 2010, o mai mare transparenţă în negocierile privind acest acord, de teamă ca documentul să intervină abuziv în viaţa privată a cetăţenilor Uniunii Europene.