Ce acte sunt necesare pentru succesiune în 2025 și care sunt taxele

Succesiunea este reglementată de Codul Civil și reprezintă modalitatea prin care familia poate beneficia în mod legal de bunurile rămase după decesul unui membru al ei.

În cazul în care nu există un testament care să prevadă altceva, moștenirea legală reprezintă calea prin care bunurile materiale, conturile și lichiditățile sunt împărțite în funcție de gradul de rudenie, fiecare succesor primind cota care i se cuvine. Vezi lista cu acte necesare pentru succesiune în 2025, precum și ce taxe și impozite se plătesc.

Acte necesare pentru succesiune în 2025

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

• Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de stare civilă care dovedesc relaţia de rudenie;
• Certificat de naştere şi de căsătorie al soţului supravieţuitor;
• Certificate de nastere si de căsătorie ale descendenţilor sau ale altor rude care au vocaţie succesorală;
• Declaraţie autentificată a moştenitorilor în care îţi exprimă opţiunea succesorală, dacă acceptă sau renunţă la moştenire;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Certificate acţionar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Testament, în cazul în care există unul;

Recomandări

Curtea Constituțională a respins primele două contestații la candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale

Cine are drept la succesiune în 2025. Moștenitori legali

Legea din Dreptul Civil prevede că moștenitorii legali sunt, în ordine:

• Clasa I – descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie);
• Clasa a II-a – ascendenții privilegiaţi (părinții defunctului) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului);
• Clasa a III-a – ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc);
• Clasa a IV-a – colateralii ordinari până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari).

Șotul supraviețuitor nu face parte din nicio clasa de moștenitori legali, dar este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali. El nu este înlăturat de la moștenire de nicio clasa de moștenitori, dar nici nu înlătură vreo clasa de moștenitori de la succesiune.

Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele aparținând celorlalte clase nu au drept de moștenire legală.

Averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Recomandări

Povestea Alexandrei Kollontai, feminista care a luptat pentru recunoașterea Zilei Internaționale a Femeii. Susținea că satisfacerea dorinței sexuale ar trebui să fie la fel de simplă ca hidratarea

Un lucru important de menționat este că succesorii moștenesc nu doar drepturile persoanei care a încetat din viață, cât și obligațiile financiare ale acestuia.

Taxă succesiune în 2025

Pe lângă lista cu acte necesare pentru succesiune, este nevoie să fie luate în calcul și taxele ce se plătesc în cazul unei succesiuni.

Taxa pentru succesiune în 2025, în cazul în care moștenirea este dezbătută în fața notarului, presupune onorariul notarului. Aceasta este calculată în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, fie mobile și/sau imobile și se împarte între toți moștenitorii. În cazul în care există un singur moștenitor, evident, acesta va plăti singur taxa de succesiune.

Taxa pentru succesiune la notar este stabilită în Grila Notarilor. De exemplu, pentru bunuri succesorale ce valorează 100.000 de euro, taxa este de aproape 6.000 lei. În cazul în care moștenitorul face acte de succesiune pentru un imobil și dorește să fie trecut în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei.

În cazul în care succesiunea se dezbate în fața instanței, taxele sunt calculate în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și alte proceduri juridice necesare.

Pe lângă taxele percepute de notar sau instanță se poate percepe și impozit de 1%. Potrivit legii, moștenitorii sunt scutiți de impozit, dacă succesiunea este dezbătută în cel mult doi ani de la deces.

Recomandări

Mihaela Noroc a călătorit în jurul lumii, în căutarea frumuseții: „Femeile trebuie să fie așa cum vor ele să fie, fără să resimtă o presiune în acest sens” INTERVIU

Citește și: Actele de succesiune se pot face la notariat sau prin instanță

Urmărește-ne pe Google News