Acțiunile la purtător ar putea să dispară; Guvernul a aprobat un proiect de lege ce prevede identificarea beneficiarilor

Sub incidența legii ar intra și o serie de entități raportoare, care vor trebui să trimită Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor informări privind tranzacții suspecte, dar și tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

Pentru activitatea de remitere de bani, entitățile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Care sunt entitățile raportoare

Entitățile raportoare sunt instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine; administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează; furnizorii de servicii de jocuri de noroc; auditorii, experții contabili și contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; prestatorii de servicii şi furnizorii de servicii pentru societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, şi pentru alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi expres în prezentul alineat; agenţii, dezvoltatorii imobiliari și evaluatorii imobiliari, inclusiv persoane fizice; fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial; alte persoane fizice, persoane juridice şi entități fără personalitate juridică care comercializează bunuri, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

Dispar și conturile și carnetele de economii anonime

Prin același proiect de lege se dorește ca instituţiile de credit şi instituţiile financiare să nu mai furnizeze conturi sau carnete de economii anonime, pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului real nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător.

Entităţile raportoare sunt obligate să cunoască identitatea persoanelor sau companiilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Proiectul de lege introduce noțiunea de beneficiar real, acesta fiind, în cazul societăților comerciale persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează o persoană juridică și care deține cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%.

Beneficiarii reali, definiți în proiect și pentru asociații, fundații sau alte tipuri de presoane juridice, vor fi înregistrate într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru persoanele juridice care au obligația de înmatriculare în registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale; la nivelul Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii,mla nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor, atunci când fiducia generează consecințe fiscale; la nivelul Depozitarului Central în cazul societăţilor listate pe pieţe reglementate.

Gardienii legii

De aplicarea prevederilor legii se vor ocupa, pe lângă Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Naționalăa României, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum și Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Oficiul informează Serviciul Român de Informaţii cu privire la suspiciunile privind finanţarea terorismului, precum și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Proiectul asigură transpunerea în legislația internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Termenul de transpunere a respectivului act legislativ european a expirat, Comisia Europeană declanșând o procedură de infringement.

„În prezent, România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care nu a transpus, nici măcar parțial, actul legislativ european, expunându-se astfel riscului de sesizare de către Comisia Europeană a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu propunere de aplicare a unor sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare în cuantum minim de 1,8 milioane euro, la care se pot adăuga penalități cominatorii într-un cuantum cuprins între 2.200 și 140.000 euro/zi de întârziere”, explică Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor într-un comunicat.

Instituția precizează că nu orice tranzacție implică automat verificarea ei sau nașterea unor suspiciuni.

Proiectul de lege urmează a fi trimis Parlamentului României spre dezbatere și adoptare, înainte de a fi promulgat de către Președintele României.

Citește și Câți români au fost interceptați de fapt de SRI. Serviciul Român de Informații contrazice datele prezentate de Claudiu Manda