Comentează“Dispune punerea în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea mandatului de arestare emis de Curtea de Apel Timişoara (…) la data rămânerii definitive a prezentei încheieri”, a decis, joi, Curtea de Apel Timișoara.
Decizia poate fi contestată de Parchetul Curții de Apel Timişoara până sâmbătă, la instanța supremă, care va decide definitiv dacă Oral Nalan rămâne în arest preventiv sau va fi pusă în libertate.
Potrivit PressOne, motivul pentru care instanța a decis punerea în libertate a lui Oral Nalan este retragerea alertei roșii emise de Interpol.
Oral Nalan a fost reținută în 8 iulie la Vama Nădlac, pe unde intra în România din Ungaria și intenționa să ajungă în Bulgaria, cu fiica sa în vârstă de 10 ani şi cu mai mulți prieteni. În aceeași zi, Oral Nalan a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, până în 6 august, în vederea extrădării în Turcia, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile judiciare turce.
Zece zile mai târziu, Curtea de Apel Timișoara a luat în discuție cererea avocatului lui Oral Nalan de sesizare a Curţii Europene de Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare privind extrădarea acesteia în Turcia, în condițiile în care activista turcă are statul de refugiat politic în Belgia şi ar urma să primească cetăţenie belgiană anul viitor. La termenul din 17 iulie, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de sesizare a Curții Europene de Justiție și a dispus ca până la termenul din 31 iulie să fie depuse la dosar documentele în baza cărora se solicită extrădarea.
După ce a fost arestată, Oral Nalan a făcut greva foamei pentru câteva zile, cerând să fie eliberată.
După arestare, în Belgia au avut loc manifestații de susținere a lui Oral Nalan, în faţa Ambasadei României la Bruxelles.
Instanța ar putea decide respingerea procedurii de extrădare a lui Oral Nalan dacă există suspiciuni că în Turcia ar putea va fi supusă torturii sau relelor tratamente.
Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, spunea, în urmă cu o săptîmână, că Oral Nalan nu poate fi numită activită pentru drepturile omului, în condițiile în care ea are o condamnare în Turcia și este acuzată că face parte dintr-o “grupare teroristă de extremă-stânga”.