Activiștii anti-tutun, acuzați de manipularea statisticilor privind impactul fumatului

Acuza este făcută într-un punct de vedere trimis către Senat privind proiectul de lege prin care țigările electronice urmează să intre sub același regim restrictiv precum țigările clasice, expunerea țigărilor în magazine este interzisă, precum și orice formă de publicitate la produsele din tutun să fie interzise.

„În legătură cu PL 443/2019, JTI îsi exprimă profunda îngrijorare cu privire la puzderia de date fantasmagorice cu care activiştii anti-tutun au inundat spaţiul public, încercând să inducă în eroare legiuitorul. Acestea nu au nicio bază reală, fiind adesea contradictorii, din cauza metodologiilor „creative” de calcul folosite de aşa-numiţii experţi în sănătate publică erijaţi în economişti sau cercetători. De exemplu, pentru „costul economic al fumatului în România”, un concept avansat de 2035 fără tutun, este indicat drept „cel mai nou raport” de acest gen un studiu obscur al unor organizaţii internaţionale, pentru anul… 2012. Concluzia acestuia e că „paguba” ar însuma 24 miliarde lei. A se compara cu 1,2 miliarde lei, echivalent al „impactului economic atribuibil fumatului”, cifră vehiculată la o conferinţă de presă a unui alt ONG internaţional anti-tutun, European Network Smoking Prevention, pentru acelaşi an, 2012. În niciuna dintre ipoteze – şi fără a mai pune la socoteală că, în cei şapte ani care au trecut de atunci, legislaţia în domeniu s-a modificat de mai multe ori – suma nu ar avea cum să reprezinte, în anul de graţie 2019, „5% din bugetul sănătăţii şi 4,2% din PIB””, se menţionează în poziția companiei JTI, citată de Agerpres.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

”Instrumente emoționale de propagandă”

Potrivit acesteia, companiile de tutun care operează în România au un număr de 3.500 de angajați şi indirect de zece ori pe atât. De asemenea, se arată că aproximativ trei sferturi din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă taxe şi că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe salarii, contribuţii, taxe locale etc.

În opinia JTI, propunerea legislativă, cea mai radicală de până acum, foloseşte instrumente emoţionale de propagandă, clamând „salvarea copiilor noştri”, dar aduce de fapt prejudicii serioase bugetului de stat, agenţilor economici şi societăţii în ansamblu.

„Aplicarea unor supra-reglementări care exced Directiva tutunului, (transpusă recent în legislaţia românească), în state precum Marea Britanie, Franţa sau Irlanda nu doar că nu a redus consumul de tutun, dar a determinat creşterea contrabandei cu ţigarete, facilitând accesul consumatorilor şi în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piaţa neagră sau pe sub tejghea. În plus, pe tot lanţul economic s-au înregistrat pierderi: producători, comercianţi, stat, consumatori. Pe de altă parte, iniţiatorii ignoră cu bună ştiinţă normalitatea altor state, care nu au recurs la restricţionări forţate: Germania, Austria, Cehia etc”, notează compania.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

JTI susține că măsurile restrictive impuse în alte țări europene nu au dat rezultatele scontate.

„În Marea Britanie, s-a interzis expunerea produselelor din tutun în punctele de vânzare în aprilie 2015, cu acelaşi scop declarat: reducerea numărului de tineri care fumează. Însă după patru ani, conform datelor Oficiului Naţional de Statistică din Regatul Unit, nu există nicio dovadă că interdicţia ar fi dus la accelerarea scăderii ratei fumatului în rândul tinerilor. În plus, datele KMPG arată că, la cinci ani după interzicerea expunerii la raft, contrabanda a crescut de la 10% la 18%! Un efect similar în România ar însemna dublarea pieţei negre şi pierderi de peste un miliard de euro la buget”, susţin reprezentanţii JTI.

Aceştia au adăugat că şi în Franţa, la un an după implementarea unor restricţii disproporţionate similare, Ministerul Sănătăţii a admis că acestea nu au avut efectul scontat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Europa, unde s-au concentrat în ultimii ani cele mai multe restricţii în domeniul tutunului, rata fumatului era în 2013 de 28% dar, în 2019, procentul a crescut la 29%.

„Iniţiativa legislativă urmăreşte să restricţioneze şi produsele cu risc redus, prin extinderea definiţiei fumatului („a inspira fum rezultat din ardere/combustie”) la vapat („a inhala vapori/aerosoli rezultaţi prin încălzire) şi interzicerea vapatului în locurile publice. În timp ce ONG-urile sponsorizate de Fundaţia Bloomberg au indus o adevărată isterie la nivel global, prin promovarea ideii că ţigaretele electronice sunt periculoase, FDA (Food and Drug Administration) a precizat că recentele îmbolnăviri şi decese din SUA au fost în marea lor majoritate cauzate de utilizarea THC, extract de cannabis, şi a unor lichide cu vitamina E procurate de pe piaţa neagră, avertizând consumatorii să nu mai adauge substanţe ilegale în ţigaretele electronice. În UE, ţigaretele electronice şi produsele de tutun care nu arde sunt reglementate riguros, printr-o Directivă europeană transpusă în legislaţia statelor membre, inclusiv în România (Legea 201/2016), iar ingredientele folosite sunt notificate Comisiei Europene cu şase luni înaintea punerii pe piaţă”, subliniază JTI.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Coaliție largă a societății civile împotriva fumatului

Recent, peste 350 de organizaţii non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor şi copiilor, membre ale „Iniţiativei 2035 – Prima generaţie fără Tutun a României”, au solicitat Parlamentului şi Guvernului României adoptarea de urgenţă a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate şi promovare, directă şi indirectă, pentru produsele din tutun.

Semnatarii apelului cer şi modificarea şi completarea „urgentă” a legislaţiei din domeniul reducerii consumului de tutun în ceea ce priveşte utilizarea produselor din tutun, nicotină sau ţigări electronice în spaţiile publice închise, adoptarea de politici fiscale „uniforme” pentru toate produsele din tutun, dar şi direcţionarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaţionale la nivel naţional adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun, 13-15 ani, precum şi pentru sprijinirea renunţării la fumat.

În viziunea ONG-urilor, rezultatele celui mai recent studiu de impact economic publicat în anul 2018 şi realizat în 152 de ţări ale lumii arată că România alocă anual 4.2% din PIB-ul său şi 5% din totalul cheltuielilor sistemului de sănătate pentru costuri directe şi indirecte asociate consumului de tutun. 24 de miliarde de lei a reprezentat, la nivelul anului 2012, impactul devastator al consumului de tutun asupra economiei României.

În iunie 2019, propunerile ONG-urilor au fost preluate de către trei parlamentari USR – Emanuel Ungureanu, Tudor Pop și Adrian Wiener – și transformate într-un proiect de lege, la care figurează drept susținători încă 27 de parlamentari, în majoritate de la USR.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro