La eveniment vor participa academicianul Alexandru Surdu, actorul Dorel Vișan și interpreta de jazz Luiza Zan acompaniată de pianistul Tajti Albert.
Interpret a peste 40 de roluri pe scenele teatrelor din întreaga ţară şi a peste 50 de lung-metraje româneşti şi internaţionale, autorul a patru volume de versuri, Dorel Vişan a prezentat publicului fragmente din opera lui Mihai Eminescu cu ocazia multor evenimente prestigioase. Recitalul inedit :”Mihai Eminescu: om, geniu şi sfânt” a dezvaluit publicului relatia mai presus de cuvinte a actorului cu opera eminesciană, fiecare spectacol transformându-se aproape într-o liturghie dedicată poetului etern. Recitalul de poezie va fi prezentat într-o formă complexă și spectaculoasă: muzică și proiecții video. Spectacolul muzical va fi susținut de către Luiza Zan, artistă de prestigiu internațional, laureată a Festivalul de Jazz din Montreux, Elveţia. Artista s-a implicat de-a lungul timpului în proiecte muzicale alături de muzicieni renumiți precum Rick Condit, Geri Allen, Bob Hurst, Eric Harland, Omar Hakim, Mircea Tiberian. În cadrul acestui eveniment dedicat personalității enciclopedice a lui Mihai Eminescu, Luiza Zan va aduce pe scenă o muzică în care distingem stiluri și genuri variate, de la jazzul tradițional la cel modern, de la folclor la muzica clasică. Luiza Zan va fi acompaniată la pian de Tajti Albert.
Descifrarea și editarea manuscriselor lui Eminescu reprezintă un moment de glorie al culturii românești. S-au scris mai multe articole despre acest subiect și cu toate acestea, publicul larg nu cunoaște importanța pentru cultura românească a cercetării și facsimilării celor 44 de caiete ale poetului aflate la Biblioteca Academiei Române. Caietele lui Eminescu au o istorie aparte, iar unul dintre personajele-cheie ale acestor istorii este filosoful român Constantin Noica care în 1975 publică lucrarea „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești” unde compară manuscrisele lui Eminescu cu caietele lui Leonardo Da Vinci si cu cele ale lui Paul Valery.
„Ce sunt caietele lui Eminescu ?”
„E un miracol că-l avem (pe Eminescu), păstrat întreg în chipul lui interior, în 44 de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vieții, cu o clipă înainte de a se stinge a doua oară, în cele peste 7000 de file ce putrezesc” (Constantin Noica). Filmul “Cufărul” (regia Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis) este un documentar artistic care își propune să răspundă la întrebarea “Ce sunt caietele lui Eminescu ?”, purtând spectatorii prin lumea fascinantă a tinereții eminesciene unde tânărul poet însoțit de cufărul său cu manuscrise călătorește spre Viena, Berlin, București sau Iași. Filmul constituie o metodă accesibilă publicului de a înțelege importanța pe care manuscrisele au avuto în crearea unui cadru cultural și identitar în România sfârșitului de veac XIX și început de secol XX, propulsând personalitatea lui Mihai Eminescu la dimensiuni enciclopedice universale. Manuscrisele ne arată că Eminescu nu este doar poetul național, ci reprezintă reperul întregii culturi române prin excelență. Academicianul Alexandru Surdu este Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române. În anul 1968, el a prezentat traducerea lui Mihai Eminescu din „Critica raţiunii pure” a lui Immanuel Kant, comparativ cu traducerile lui Traian Brăileanu şi Nicolae Bagdasar, care a şi participat la două şedinţe de Seminar. Împreună cu Constantin Noica şi Constantin Floru, Alexandru Surdu a publicat în 1975 la Editura Univers, lucrarea ”Mihai Eminescu, Lecturi kantiene”, cu traducerea menţionată a lui Titu Maiorescu în Anexă. Lucrarea fusese oferită iniţial la Editura „Albatros” din Bucureşti, iar în 1984 obține transferul la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, unde lucrează la descifrarea (împreună cu Gherasim Pintea şi Mariana Petrescu) a manuscriselor germane, scrise în grafie gotică, ale lui Mihai Eminescu şi traducerea lor în limba română (pentru volumele X, XV şi XVI din Operele lui Mihai Eminescu).
Citește și