ComenteazăTraian Stănescu a murit luni seară, 11 aprilie, la vârsta de 82 de ani. Pe contul personal de Facebook, fiul regretatului actor a anunțat decesul tatălui său. Actorul Traian Stănescu s-a stins din viață la trei ani după ce și-a pierdut soția, pe marea actriță Ilinca Tomoroveanu.
„Acum dansează în ceruri amândoi… Zbor lin, tata!”, este mesajul postat de Mihai Stănescu. Pe lângă mesajul în care anunță decesul tatălui său, fiul actorului a postat și o fotografie cu părinții săi.
„Traian Stănescu, actor al Teatrului Național București, a încetat din viață la vârsta de 82 de ani. Rămân în urmă numeroase roluri importante pe prima scenă a țării, o prezență caldă și luminoasă, o viață trăită în armonie, alături de doamna sa, Ilinca Tomoroveanu, cu multă dragoste de Teatru! Colegii din Teatrul Național București sunt alături de familia îndoliată și transmit sincere condoleanțe! Dumnezeu să îl aibă în paza Sa! Vom reveni cu detalii legate de ceremoniile funerare”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a Teatrului Național „I.L.Caragiale” București.
Cine a fost actorul Traian Stănescu
Traian Stănescu s-a născut la 27 martie 1940 în localitatea Făget, judeţul Timiş. El a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia Actorie, promoţia 1961, la clasa profesorului G.D. Loghin.
După absolvire, Traian Stănescu a fost repartizat la Teatrul de Stat din Piatra Neamţ (1961-1964), unde a interpretat roluri ca: Vulpaşin în „Domnişoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu; Tom – „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams; „Jocul dragostei şi al întâmplării” de Pierre de Marivaux; Mişu Felecan – „Nota 0 la purtare” de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, potrivit site-ului cinemagia.ro.
A jucat la Teatrul C.F.R. Giuleşti (1964-1965), în „Băiat bun, dar cu lipsuri” de Nicuţă Tănase, „Billy mincinosul” de Keith Waterhouse, „Pădurea împietrită” de Robert Emmet Sherwood.
În anii 1967-1968 a jucat la Teatrul Mic din capitală în „Baltagul” după Mihail Sadoveanu, „Richard II” de William Shakespeare.
Începând cu 1968, Traian Stănescu a desfăşurat o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional Bucureşti, se arată în volumul „1234 cineaşti români” al Cristinei Corciovescu şi Bujor T. Rîpeanu (Editura Ştiinţifică, 1996).
Dintre rolurile jucate pe scena Naţionalului bucureştean: Luigi – „Sâmbătă, duminică, luni” de Eduardo De Filippo (regia Dinu Cernescu, 2007); „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec (regia Cristian Ioan, 2003), „Crimă pentru pământ” după Dinu Săraru (dramatizarea şi regia Grigore Gonţa, 2002) „Amanţii însângeraţi” (regia Alexandru Tocilescu, 2002), „Numele trandafirului” după Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, 1998); „Strigoii” de Henrik Ibsen (regia Nicolae Scarlat, 1997); „Ondine” de Jean Giradoux (regia Horea Popescu, 1994); „Cine are nevoie de teatru” de Timberlake Wartenbaker (regia Andrei Şerban, 1990); „Moştenirea” de Pierre de Marivaux (regia Horea Popescu, 1989); „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975); „Danton” după Camil Petrescu (regia Horea Popescu, 1974); „Pisica în noaptea Anului Nou” (regia D.R. Popescu, 1971); „Regele Lear” de William Shakespeare (regia Radu Penciulescu, 1970); Gheorghe – „Năpasta” de I.L. Caragiale (regia Miron Niculescu, 1969); Logodnicul – „Nuntă însângerată” de Federico Garcia Lorca (regia Miron Niculescu, 1966).