Actriţa Carmen Galin a murit

„Ne-a părăsit Carmen Galin, o actriţă exceptională, un suflet nobil, un om extraordinar. Drum lin către stele, Carmen! Dumnezeu să te aibă-n paza Sa!”, a scris Nicu Alifantis pe pagina sa.

Carmen Galin s-a retras în 1995 din activitate şi din viaţa publică, însă s-a dedicat cu discreţie unor acţiuni umanitare. În 2016, a primit premiul de excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, scrie News.ro.

Născută la Iaşi, Carmen Galin a debutat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, în anul doi de facultate. Pentru că a fost şefă de promoţie, i-a fost propus postul de crainic la televiziunea publică, însă l-a refuzat. ”Voiam să fac teatru. Aşa că am plecat la Piatra Neamţ”, spunea ea. A fost actriţă a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, apoi a Teatrului Naţional din Bucureşti. A jucat în peste 25 de filme artistice şi de televiziune, între acestea – ”Ilustrate cu flori de câmp” (1975), de Andrei Blaier, ”Tănase Scatiu” (1976), de Dan Piţa, şi ”Zîmbet de soare” (1987), de Elisabeta Bostan.

Carmen Galin a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1967, ca şef de promoţie, fiind studenta profesorilor Sanda Manu, Ion Cojar, Dinu Negreanu şi Mihai Mereuţă. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (1967-1970), Teatrul Naţional din Cluj-Napoca (1970-1975), Teatrul Mic din Bucureşti (1975-1990) şi Teatrul Naţional Bucureşti (1990-1995).

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Între rolurile de film şi teatru pe care le-a interpretat de-a lungul timpului, se numără acrobata Fanny Marcelloni din ”Saltimbancii“, Cristina din ”Faleze de nisip“ (1983, regia Dan Piţa), Sita, surdomuta din ”Tănase Scatiu“ (1976, regia Dan Piţa), una dintre soţiile profetului, personajul negativ din ”Profetul, aurul şi ardelenii“ (1978), Pica, fiica personajului titular din ”Bietul Ioanide“ (1980, ecranizare după George Călinescu), avocata B. B. Mirea din ”Secretul lui Nemesis” (1987, regia Geo Saizescu), dar şi Electra din ”Trilogia antică“ a lui Andrei Şerban.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro