7 comentariiFostul procuror șef al DNA declară acum public că protocoalele din 2009, între Parchetul General și SRI, l-au revoltat imediat. Și au marcat unul dintre momentele de conflict cu Laura Codruța Kovesi, personaj frecvent numit în carte, aproape întotdeauna cu o conotație depreciativă.
„Clauzele protocolului m-au revoltat. Erau contrare legii, permiteau ofițerilor SRI să desfășoare activități de cercetare penală și obligau procurorii să comunice acestora mersul dosarelor”, scrie Daniel Morar în 2022, în cartea „Putea să fie altcumva”.
2012 – „Relația cu SRI e foarte bună”
„Prețul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul” este titlul cărții dialog dintre Dan Tăpălagă și Daniel Morar.
La acea vreme, Morar era procuror șef al DNA. Jurnalistul Dan Tăpălagă îl întreabă dacă DNA e la mâna SRI și „cât la sută din dosarele pe care le faceți depind de Serviciul Român de Informații”. „N-am o situație exactă”, răspunde Daniel Morar, „dar nicidecum majoritatea, nicidecum peste 50% (…) Probabil că această impresie s-a format datorită faptului că o parte din dosarele super mediatizate au avut ca punct de plecare sesizările SRI.”
După ce procurorul șef al DNA oferă detalii tehnice despre înregistrările SRI, realizate pe suport digital și stocate în „niște servere imense”, jurnalistul vrea îl întreabă „În concluzie, nu aveți motive de nemulțumire în privința relației cu SRI.”
„Nu! Categoric nu”, confirmă Morar. „Am căutat întotdeauna, în înțelegere cu ei, ca fiecare din cele două instituții să-și păstreze competența. Dimpotrivă, vreau să spun că relația cu Serviciul Român de Informații este foarte bună, din punctul de vedere al rezultatelor. Nu mă refer la dosarele trimise în instanță, ci și la condamnări”, declara Morar în 2012. Trecuseră trei ani de la semnarea Protocoalelor între parchete și SRI.
„Am impresia acum”, adăuga procurorul șef al DNA, „că, în mare parte, tot ceea ce dețin serviciile de informații despre săvârșirea unor presupuse fapte de corupție ajunge unde trebuie, la procuror, impresie pe care n-o aveam în 2006-2007. Și este și impresia procurorilor, nu doar a mea.”
Cei din Comisia Europeană le-au spus: serviciile secrete n-au ce căuta în anchete
În 2012, în cartea dialog cu Dan Tăpălagă, Daniel Morar nu dezvăluie nimic despre acest conflict cu Kovesi și laudă ajutorul oferit de servicii și spune că, pentru realizarea interceptarilor telefonice, „autoritățile judiciare au mai mare încredere în oamenii Serviciului de Informații, cu care lucrează de atâția ani”, decât în companiile de telefonie.
„Credeți că, în timp, România ar trebui să-și revizuiască legislația și să scoată din circuit Serviciul Român de Informații?”, întreabă jurnalistul.
„Probabil că, în acest moment, soluția bună este cu SRI”, precizează Morar. „Repet, în acești ani au fost nesemnificative cazurile în care am presupus că au existat scurgeri de informații. Este nevoie ca astfel de chestiuni să fie pregătite din timp, adică să treci puterea la niște companii private. Dar se întâmplă în alte țări”, spune el.
În discuțiile pe care le-am avut, de-a lungul acestor ani, cu experți ai Comisiei Europene, care vin din state cu un alt sistem, ni s-a spus că ofițerii serviciilor de informații nu au ce căuta în munca de cercetare penală, cu excepția cazurilor privind infracțiuni contra siguranței naționale.
Daniel Morar, 2012:
„Ei aveau o nedumerire. De ce să știe ofițerul SRI detalii despre faptele de corupție ale inspectorului de poliție sau ale lui X? De ce să știe că interceptările se fac nu pentru corupție, ci pentru fapte de violență, pentru omoruri, pentru orice fapte? Pentru că le permite legea”, adaugă.
„O asemenea construcție conferă mai multă securitate”
Morar nuanțează apoi. „E o soluție la care trebuie reflectat. Cred că-n acest moment, o asemenea construcție conferă mai multă securitate, pentru că eu, unul, nu sunt extrem de liniștit când văd că o parte dintre foștii ofițeri SRI, ofițeri din armată, ofițeri din poliție, și-au creat firme de pază care fac orice (dețin inclusiv aparatură de interceptare) și care ar putea deveni membri ai structurilor de securitate din cadrul companiilor de telefonie care ar gestiona activitatea de înregistrare și interceptare a convorbirilor.”
„Eu personal spun că, într-o societate democratică, e normal ca, pe viitor, un serviciu de informații să nu fie, neapărat, o verigă intermediară între autoritatea judecătorească și cei care asigură, din punct de vedere tehnic, valorificarea mandatelor. În România zilelor noastre”, sublinia Daniel Morar, în 2012, „serviciile de informații asigură însă confidențialitatea și corectitudinea necesară activității judiciare legate de interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice. Nu știu cât de viabilă ar fi cealaltă soluție acum”, adăuga Daniel Morar.
2022: „O colaborare nepermisă de lege”
„Eu mă străduiam să țin SRI cât mai departe de activitatea judiciară, iar Codruța Kovesi și Gabriela Scutea îi atribuiau, cu voia lor, competențe în cercetarea penală, pe care legea nu i le conferea”, scrie azi Daniel Morar.
El era procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, iar Laura Kovesi, procuror-șef al României.
„Am avut o discuție aprinsă cu Kovesi, la telefon, în care i-am reproșat că încheiase protocolul fără să mă consulte și, mai ales, că angaja Ministerul Public într-o colaborare nepermisă de lege. I-am replicat că DNA nu o să respecte dispozițiile nelegale ale actului secret. Kovesi mi-a spus că e decizia ei și că toată lumea trebuia să o respecte”, scrie Morar.
Daniel Morar susține acum, în cartea sa, că a informat DNA central și local despre protocol, pentru că-l obliga subordonarea față de Kovesi, însă pretinde că a făcut-o „atrăgându-le atenția cu privire la clauzele nelegale”.
Foto: Agerpres