Comentează“…Ştiam de la alţii că Istrate e în stare să-ţi dea cep burţii cu degetul mic, cu unghia să despice în sus şi, fără să se grăbească, să vâre mâna în burtă, să-şi înfăşoare maţele pe degete şi să le tragă afară, centimetru cu centimetru – rămânând calm, politicos, bine crescut” – acesta este portretul lui Constantin Istrate, aşa cum a rămas în memoria scriitorului Paul Goma şi după cum l-a şi prezentat în celebrul său volum “Gherla”.
Din mărturiile adunate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, reiese că şi alţi deţinuţi politici care au fost închişi la Gherla în perioada în care acesta a deţinut funcţii de conducere (1954-1959) şi-l amintesc cu aceeaşi teroare. Aceştia au povestit că Istrate era unul dintre cei mai rafinaţi gardieni, cu treceri foarte bruşte de la o stare la alta.
Acesta evita să bată deţinuţii cu mâinile sau cu alte obiecte, pentru a nu se murdări de sângele acestora, şi purta cele mai grele încălţări pentru a-i lovi. Potrivit IICCMER, Istrate provenea dintr- o familie modestă din Mălini, judeţul Suceava, în anul 1926. A deţinut funcţii de conducere în Penitenciarul Gherla şi tot el ţinea legătura cu servicile secrete, dădea mai departe informaţii despre deţinuţii politici de la Gherla şi despre cei care lucrau alături de el în sistem.
Intervievat, ieri, de reporterii Digi TV, Istrate, care a împlinit anul acesta 88 de ani, a respins calm acuzaţiile ce i se aduc. “O parte din ele sunt adevărate, în cea mai mare parte sunt înscenări”, a declarat Istrate, care este considerat vinovat de moartea a 271 de oameni. Cinic, acesta a negat că ar fi bătut cu ciocanul un deţinut, aşa cum a fost acuzat de Octavian Bjoza, fost condamnat politic la Gherla, susţinând că obiectele contondente erau interzise şi că era vorba despre un levier.