Natig Jafarov, cofondator al unei mişcări de opoziţie faţă de preşedintele azer Ilham Aliev, a desfăşurat în 2016 o campanie împotriva modificărilor Constituţiei supuse unui referendum, printre care prelungirea mandatului prezidenţial la şapte ani. El a fost arestat preventiv, iar ulterior a reclamat la CEDO că a fost victima unui abuz de putere şi a unor acţiuni ilegale pentru a-l împiedica să se exprime.
Opozantul a arătat că a fost închis într-o cuşcă metalică din sala de tribunal în timpul şedinţei în care a contestat măsura arestării preventive.
Conform jurisprudenţei CEDO, magistraţii curţii au considerat închiderea într-o cuşcă drept „un afront adus demnităţii umane”, arată un comunicat al instanţei. Autorităţile azere au argumentat că şedinţa de judecată a avut loc cu uşile închise, însă CEDO a reamintit că tratamentul respectiv este degradant chiar dacă nu a fost public.
Mai mult, din dosar reiese că obiectivul nedeclarat al arestării şi detenţiei militantului a fost pedepsirea lui pentru angajamentul politic activ şi împiedicarea participării sale la referendum, ca membru al opoziţiei.
Azerbaijanul a fost condamnat la plata unor despăgubiri morale de 15.000 de euro.
Ilham Aliev a fost ales prima oară preşedinte al Azerbaijanului în 2003; el i-a urmat la putere tatălui său, Haidar Aliev, care a condus ţara din 1993 ca preşedinte, după ce anterior deţinuse poziţii înalte şi în timpul fostului regim sovietic. Constituţia a fost modificată în 2016; preşedintele are în prezent un mandat de şapte ani.
Consiliul Europei, în cadrul căruia funcţionează CEDO, a criticat reforma constituţională azeră, considerând că „perturbă grav echilibrul puterilor”, acordând şefului statului o autoritate „fără precedent”.