Ioana* a locuit din 2010 si până în acest an în Marea Britanie. Este la o multinațională. În 2014 s-a căsătorit cu un cetățean britanic, însă relația lor a durat doar patru ani. S-au separat, însă nu au și divorțat. „Nu am semnat oficial actul de divorț, am tărăgănat-o așa, acolo se practică asta. El e într-o relație cu altcineva și are copil, eu am început o altă relație”, povestește tânăra.

La puțin timp după, Ioana l-a cunoscut online pe Jack*. Relația a funcționat bine doar câteva luni. „A fost cu du-te-vino mai toată relația. A început să se degradeze undeva în martie-aprilie 2019, iar în iulie 2019 am aflat că sunt însărcinată. Noi eram separați atunci de două-trei săptămâni. Prostia mea a fost să-i spun că sunt însărcinată. Atunci mi-a spus că stă alături de noi și va face tot posibilul ca să funcționeze relația”.

A aflat de la poliție că partenerul era pe lista agresorilor domestici

Doar că lucrurile nici pe departe nu au mers spre mai bine. „Mă descuraja, mă făcea proastă, nu puteam niciodată să zic ceva fiindcă îmi zicea că sunt nerecunoscătoare. M-a strâns de gât de vreo două ori, o dată când aveam copilul de patru luni în brațe”, acuză tânăra. 

Atunci a chemat poliția. „A fost arestat a doua zi pe baza înregistrării pe care am avut-o și a fost interogat. A mințit că eu sunt agresoarea și l-au lăsat în pace pe motiv că nu sunt suficiente probe”, a povestit Ioana. 

De la poliție, Ioana avea să afle că fostul ei partener era dinainte în evidențele MARAC, o agenție de evaluare a riscurilor violenței și abuzului domestic.

Românca a intrat în evidența instituțiilor britanice care sprijină victimele violenței domestice. „Era pandemie și nu ne puteam întâlni, dar vorbeam la telefon aproape în fiecare zi cu cineva de la această agenție. Eram singură cu copilul în Anglia, nu aveam prieteni, nimic, mergeam spre depresie”, își amintește tânăra.

Lupta pentru custodie

Atunci a început lupta pentru custodie. Copilul urma să stea la mamă, dar tatăl avea dreptul la două weekenduri pe lună, a decis instanța britanică. 

„Mi-a venit de fiecare dată după vizita de weekend neîngrijit, cu fundulețul iritat, ba cu ochiul vânăt, vomitând, stricat la stomac. Multe detalii se tot adăugau. Când mi-a venit copilul vânăt la ochi, am oprit contactul total și am aplicat la judecătorie ca orice contact cu tatăl să fie supravegheat. Dar mi-a fost refuzat acest lucru”, acuză tânăra.

„Există mai multe întrebări care au nevoie de un răspuns, având în vedere că apariția coșmarurilor la această vârstă fragedă sunt neobișnuite. Sunt necesare discuții cu asistentul medical și cel social implicat”, scrie și pe unul din biletele medicului de familie din Marea Britanie al Ioanei.

Un nou caz „Antonia și Alex Velea”

Fiindcă putea să lucreze de acasă, în Marea Britanie având doar drept de muncă, nu și rezidență sau cetățenie, românca a început demersurile ca să poată să revină în țară cu tot cu copilul, care are cetățenie română.

„Am aplicat, din prostia mea, pentru relocare prin instanța din UK și nu au fost de acord. Trebuia să avem încă o înfățișare în aprilie 2022, iar eu am reușit să ajung în țară cu copilul cu o lună mai devreme”, mai spune românca.

Potrivit legii românești, chiar dacă faci un copil cu altcineva, dacă nu ești divorțat, tatăl devine în acte automat soțul. Asta până când nu se deschide un proces pentru stabilirea paternității. Așa că a apelat la fostul soț.

„I-am explicat situația, i-am zis că potrivit legii românești el e tatăl și l-am rugat să-mi dea el acordul să ies cu copilul din țară. Am mers la notar împreună, am toate documentele semnate de el în fața consulului român din Manchester, traduse și legalizate. Soțul și-a dat acordul și ca să-mi înscriu copilul la medic de familie și la grădiniță în România”.

Așa că astăzi, copilul are două rânduri de documente, în cele românești tatăl e soțul Ioanei, în cele britanice este Jack. 

  • Un precedent celebru în spațiu românesc a fost cel al cântăreței Antonia cu Alex Velea. Fiindcă aceasta nu era divorțată de Vincenzo Castellano, cei doi copii pe care aceasta îi avea cu Alex Velea au fost inițial înregistrați pe numele italianului. Velea a trebuit să o dea pe Antonia în judecată pentru a stabili paternitatea copiilor și așa a putut să-i treacă pe numele său.

„Certificatul de naștere al copilului, când s-a operat transcrierea lui în România, autoritățile l-au trecut ca tată prezumtiv pe soțul mamei. În condițiile în care nu există o decizie definitivă pentru stabilirea filiației din care să rezulte cu caracter definitiv că celălalt este tatăl, autoritățile române au procedat corect”, a explicat pentru Libertatea Adrian Amuza, avocatul româncei.

Această găselniță i-a permis Ioanei să ajungă cu copilul în România, unde are ea domiciliul în acte.

Instanța din România a decis să trimită copilul în Anglia

Tatăl a dat-o în judecată în România pentru răpire internațională. În primă instanță, în iulie, Ioana a câștigat și Jack a făcut recurs.

Jack l-a contactat pe soțul Ioanei și a obținut de la el o declarație în care acesta spunea că nu știa ce a semnat în fața consulului atunci când și-a dat acordul să o lase pe Ioana să aducă copilul în România.

În septembrie, Curtea de Apel din București a hotărât că trebuie să trimită copilul la tată, în Marea Britanie.

„Ideea este că prima lui declarație prin care a fost de acord cu plecarea este un act autentic, nu poate spune, conform legii, că n-a știut. În legea română există o prevedere care spune că notarii, consulii, ambasadorii, cei care eliberează acte notariale sunt obligați să ceară și să dea lămuriri ca să se asigure că părțile înțeleg nu doar sensul, ci și efectele actelor pe care le semnează”, spune avocatul Adrian Muza. 

Acesta susține și că instanța nu a mai luat în discuție la apel acuzațiile de violență domestică, ci doar aspectele legale ale judecării.

„Nu au ținut cont de tortură, de drepturile omului, de abuzul domestic, de faptul că acest copil nu știe engleză și că a stat cu mine, la pieptul meu, de când s-a născut, de doi ani jumătate”, spune și mama.

Curtea de Apel: „Deplasarea copilului în România a fost ilegală”

Curtea de Apel din București spune că instanța de fond „nu a analizat cu rigurozitate toate actele aflate la dosar atâta timp cât recurentul şi intimata, printr-o hotărâre pronunţată în Marea Britanie, au stabilit de comun acord exercitarea autorităţii părinteşti în comun asupra minorului”.

De vreme ce prin această hotărâre, se stabilesc legături ale tatălui cu minorului şi se prezintă un avertisment pentru mamă în sensul de a nu părăsi teritoriul Marii Britanii fără acordul celuilalt părinte, rezultă că deplasarea copilului în România a fost ilegală şi se încadrează în prevederile Convenţiei de la Haga.

Motivația Curții de Apel București:

Avocata britanicului: „Este o hotărâre judecătorească. Bună, rea, trebuie să o executăm”

Libertatea a vorbit și cu Georgeta Constantin, avocata părții adverse, despre acest caz. „Acest domn britanic este tatăl copilului. Când s-a născut copilul, s-a emis un certificat de naștere. Au făcut o hotărâre în Marea Britanie în care copilul a fost recunoscut de mamă și tată și atunci exercitarea autorității s-a făcut de ambii părinți, cu mențiunea că el are drept de vizitare și că ea nu are dreptul să deplaseze copilul din Marea Britanie fără autorizația sa”, a explicat aceasta.

Potrivit avocatei, românca ar trebui să respecte decizia instanței și să trimită copilul la tată: „Eu știu că nu-i convine mamei pentru că este un copil care are o anumită vârstă, dar asta este o hotărâre judecătorească. Bună, rea, trebuie să o executăm”.

„Merg la CEDO”

Ioana este hotărâtă să meargă cu cauza ei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Eu ar trebui să-mi trimit acum copilul, dar el nu va pleca nicăieri. Dacă nu trimiți copilul, atunci tatăl poate cere executare silită și apoi te dă în judecată pe penal. Mai sunt anumiți pași de urmat, timp în care noi facem aplicație la CEDO”, explică mama pașii. 

Băiatul ei merge deja la grădiniță. 

„Acest copil va pleca din țară doar peste cadavrul meu. Este tortură pură ce au decis. Mama și copilul nu au ce căuta în Anglia din cauza abuzului domestic. Aici e un punct din convenția de la Haga – tortura. Niciun om nu poate fi obligat să se întoarcă într-un stat dacă este torturat psihic. La mine asta a fost”, acuză tânăra de 36 de ani.

Tot mai multe cazuri de răpire internațională

Cazurile de acest fel au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, pe fondul emigrației. Libertatea prezenta acum doi ani povestea româncei Dianei Bercuci, chiar arestată în Marea Britanie pentru răpire internațională, după ce a încercat să vină în România cu copilul pe care îl are cu un englez.

Și avocatul Adrian Amuza confirmă că numărul acestor cazuri a crescut. Aproape toate cazurile pe care le reprezintă pe dreptul familiei sunt internaționale: divorțuri, partaje, răpiri. „Partea proastă este că cei care pleacă nu au educație juridică, nu cunosc cu ce-o să se confrunte acolo sau ce se întâmplă dacă pleacă cu copilul. Majoritatea apelează la avocat abia când ajung aici cu copilul. Un singur caz a apelat la mine înainte, pregătind plecarea. Atunci chiar am câștigat procesul fără probleme pentru că toate erau puse la punct”, spune avocatul.

Specialistul accentuează sfatul ca persoanele care se găsesc în astfel de situații să apeleze la un avocat înainte de a face orice demers pe cont propriu. „Situația pe Marea Britanie, Statele Unite, țările nordice e cruntă. Acolo, dacă aștepți prea mult, riști să pierzi copilul în fața serviciilor sociale”, avertizează avocatul Amuza.  

*Ioana și Jack sunt nume fictive, mama dorind astfel să protejeze identitatea fiului ei. 

Urmărește-ne pe Google News