Acuzații de fraudă la accesarea granturilor pentru investiții. La Cluj, 366 de câștigători, adică peste 80%, au depus ofertele în ultimele două zile

Antreprenorii acuză că datele privind cofinanțarea, în baza cărora a fost făcută departajarea proiectelor, au fost „măsluite”, majoritatea câștigătorilor provenind din rândul celor care au depus ofertele pe ultima sută de metri și au propus cote de cofinanțare mai mari decât ceilalți participanți.

De exemplu, la Cluj, procentul celor care au câștigat cu oferte depuse în ultimele două zile depășește 80%.

„Nu există o logică normală prin care 366 de câștigători, respectiv 83,94% din totalul câștigătorilor de proiecte, să fie concentrați în ultimele două zile”, ne-a sesizat un antreprenor din Cluj.

Autoritățile spun însă că acuzațiile sunt inventate din răzbunare și că nu s-au știut firmele câștigătoare până la închiderea înscrierilor.

Contactat de Libertatea, Mircea Miheștean, director executiv la sucursala Cluj a Agenției pentru IMM-uri, neagă acuzațiile. „Nu poate fi vorba de mânărit datele la cofinanțare. Au stat la speculă să pună procente mai mari (la finalul perioadei – n.r.)”, spune acesta.

Ministrul economiei, Claudiu Năsui, a declarat însă, citat de Hotnews, că a aflat cu puțin timp înainte de expirarea termenului de înscriere că entități din exterior, mai exact băncile, au avut acces la date. El a mai spus că i-a sesizat problema premierului Florin Cîțu și că s-a ordonat o investigație.

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Miza de 550 de milioane de euro

Programul este derulat de Ministerul Economiei și are un buget de 550 de milioane de euro la nivel național. Firmele interesate puteau obține maximum 200.000 de euro de la stat prin acesta.

Înscrierile în program au demarat în data de 3 decembrie și s-au încheiat în data de 29 ianuarie.

Astfel, banii ar fi ajuns la doar 2.750 de firme dacă toate optau pentru finanțarea maximă de 200.000 de euro sau de aproximativ 4.000, într-un scenariu realist.

Până la închiderea aplicărilor s-au înscris însă 27.736 de firme pe platforma realizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), conform oficialilor.

Cofinanțarea face departajarea

Cum sunt atât de multe proiecte, iar banii ajung pentru doar aproximativ 4.000 de firme, departajarea s-a făcut pe baza criteriului cofinanțării. Mai exact, cine oferea un procent mai mare de cofinanțare, devenea eligibil.

La nivel național procentul de la care proiectele au devenit eligibile este de 50%, în vreme ce în regiunea de Nord-Vest, care cuprinde județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Satu Mare și Maramureș, procentul a fost de 61%, potrivit autorităților.

Doar 437 de firme din regiunea Nord-Vest au fost eligibile din 5.000 de proiecte.

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

„Procente de cofinanțare măsluite”

Un om de afaceri din Cluj, a cărui ofertă nu a fost selecționată la finanțare, a explicat pentru Libertatea, sub anonimat, care sunt indiciile care îl fac să creadă că ofertele au fost „măsluite”.

Iată principalele acuzații:

• Aplicația de depunere online a proiectelor a permis operatorilor din toată țara ai Agenției pentru IMM-uri să aibă acces la date referitoare la procentul de contribuție al beneficiarilor;
• Marea parte a proiectelor câștigătoare din intervalul 28-29 ianuarie 2021, dar în mod special cele depuse în ultima zi „au procente de cofinanțare măsluite și puse în așa fel încât să fie mai mari decât cele care existau până la acel moment în baza de date”;
• Mircea Miheștean, director executiv la sucursala Cluj a Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE), numit în funcție în martie 2020, este fost consultant/deținător de firmă de proiecte, fiind în conflict de interese.

„Proiectele depuse sunt toxice”

Omul de afaceri acuză că proiectele cu cofinanțări de peste 61%, cât este limita de la care proiectele devin eligibile, nu sunt sustenabile din punct de vedere economic sau au prețuri „umflate” la achiziții.

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

„De ce consider că proiectele depuse cu cofinanțări de peste 61% în ultima zi sunt toxice? Pentru că nici un antreprenor nu va merge real cu aceste cofinanțări, pentru că sunt nesustenabile și consider că marea parte a lor au devizele de lucrări și ofertele «umflate» sau achiziții de imobile la prețuri exagerate, astfel încât procentul real de contribuție al beneficiarului să fie unul mult mai mic, beneficiarii fiind ajutați în aceste demersuri de consultanți și angajați ai Oficiului pentru IMM-uri Cluj”, a mai declarat antreprenorul.

De asemenea, acesta dorește ca autoritățile să vadă dacă există legături între persoanele din interior care au accesat sistemul și consultanții externi.

În fine, acesta mai cere ca Guvernul să majoreze sumele acordate prin program astfel încât să fie finanțate toate proiectele care au punctaj maxim și cofinanțare de cel puțin 50%.

Șeful Agenției pentru IMM-uri din Cluj neagă tot

Contactat de Libertatea, Mircea Miheștean, director executiv la sucursala Cluj a Agenției pentru IMM-uri, neagă acuzațiile.

Acesta spune că unii dintre colegi vor să se răzbune, iar firma sa, creată în 2019, nu are legătură cu consultanța pe proiecte. De asemenea, spune că nu se pot modifica datele privind cofinanțarea în platformă.

„Nu poate fi vorba de mânărit datele la cofinanțare. Tot procesul se face prin platforma făcută de STS. Noi nu putem modifica datele. Înscrierea a început din 3 decembrie, a mers cu un anumit ritm lent până cu o săptămână înainte de deadline. Până cu o săptămână înainte de termen erau 9.000 de firme înscrise. Vineri s-a încheiat și la final erau 27.000 de firme la nivel național. Au stat la speculă să pună procente mai mari (la finalul perioadei – n.r.)”, spune acesta.

Consultanții au împins procentul sus

El recunoaște însă că „auzise” de faptul că firmele de consultanță indică diverse niveluri pentru cofinanțare astfel încât șansele să fie eligibile să crească.

„Noi auzisem că aici consultanții nici nu primesc firme care au cofinanțarea sub 50%. Fiecare a stat cât a putut de mult. Cofinanțarea nu se vedea în platformă, doar numărul de firme, dar consultanții au inoculat ideea că trebuie să aibă minim 50% ca să se poată încadra. La noi, pe regiunea Nord-Vest, s-a ajuns la peste 60%, cel mai mare nivel din țară. Fiecare consultant a tras de clienții lui ca să aibă o cofinanțare cât mai mare, astfel încât proiectul să fie eligibil și ei să ia comisionul. Consultanții se știu între ei și așa s-au vehiculat informațiile privind procentele”, a afirmat acesta.

Oficialul spune că îi înțelege pe cei nemulțumiți care s-au aflat fix sub linie sau pe cei care au depus proiectele prea devreme, dar spune că „a fost la latitudinea fiecărui antreprenor să pună ce cofinanțare dorește”.

Cineva a dat date din interior

Antreprenorul din Cluj respinge însă aceste explicații și spune că singurul mod în care se poate explica avalanșa de proiecte câștigătoare din ultimele două zile este dacă cineva din interior dădea informații privind nivelul de cofinanțare.

Astfel, câștigătorii și-ar fi modificat propriile proiecte rapid și le-au depus cu procente mai mari înainte de final.

Acesta nu dorește să îi apară numele, deoarece crede că va atrage consecințe nefaste asupra afacerilor sale.

Scandaluri și la programele anterioare

Acesta nu este primul scandal la alocarea granturilor europene.

Un alt scandal a apărut la finalul anului trecut, când granturile pentru capital de lucru s-au epuizat în doar șase minute. Ulterior, statul a majorat sumele alocate, astfel încât să primească bani toate firmele calificate.

O altă nemulțumire este că banii nu au ajuns încă la multe firme, deși au trecut mai multe luni de atunci.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a eliminat firmele cu dificultăți financiare, deși Comisia Europeană modificase special cadrul privind ajutoarele de stat, astfel încât acestea să se califice.

Urmărește-ne pe Google News