7 comentariiAna Oroș a mai fost atacată de 20 de câini tot în zona respectivă, în aprilie 2022.
După acel incident din primăvară, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor a ridicat din zonă șapte câini, șase dintre ei cu stăpân – echipele ASPA i-au luat, însoțite de poliție, din curțile oamenilor. Potrivit Primăriei Sectorului 6, terenul pe care a fost atacată femeia este proprietate privată, deținut de trei persoane.
Peste 120 de câini au fost ridicați de ASPA de pe câmpul de lângă Lacul Morii
Sâmbătă, echipajele ASPA au prins opt câini și au găsit totodată și puii lor, potrivit purtătoarei de cuvânt a Autorității, Cătălina Trănescu. Ea a mai spus că zona din sectorul 6 în care a fost atacată femeia este una cunoscută ca fiind cu câini fără stăpân și de anul trecut, din aprilie, până acum, ASPA a ridicat de-acolo peste 120 de animale.
Incidentul din weekend a creat o dispută între sectorul 6 și ASPA, dar și reacții publice puternice.
Administrația locală dă vina pe ASPA pentru cele întâmplate și spune că doar ea este responsabilă „să strângă câinii maidanezi” din București. În același timp, purtătoarea de cuvânt a ASPA a atras atenția că Autoritatea nu se poate descurca singură și a făcut apel la Poliția Locală și la cea națională să-i vină în sprijin, prin atribuțiile legale pe care le au, adică să verifice împreună proprietarii de câini.
Declarații politice au venit apoi de la grupul PNL din Consiliul Local Sectorul 6, dar și de la fostul primar al Capitalei Gabriela Firea, care acuză conducerea ASPA și pe cea de la Primăria Capitalei de incompetență, și cer demisii.
Online-ul s-a împărțit și el în două tabere: a celor care cer eutanasierea câinilor și acuză „tocarea banilor publici” pe adăposturi și a celor care spun că nu animalele sunt de vină, ci proprietarii lor, care trebuie sancționați.
Cazul Ionuț Anghel
În Capitală, în ultimii 17 ani, alte două persoane au murit după ce au fost atacate de câini: un japonez, în Piața Victoriei, în 2006, și un băiețel de 4 ani, Ionuț Anghel, lângă Lacul Tei, în 2014. Erau anii fără reglementări în ceea ce privește sterilizarea și microciparea câinilor.
După cazul Ionuț, Parlamentul a adoptat un amendament care stabilea că animalele pot fi ținute în adăposturi cel mult 14 zile, după care eutanasiate, dacă nu sunt adoptate. Primăria Capitalei estima atunci că pe străzi sunt aproximativ 65.000 de câini maidanezi.
Din februarie 2014 până în primăvara lui 2015, ASPA, instituția responsabilă de gestionarea câinilor fără stăpân din București, a strâns în jur de 55.000 de maidanezi, dintre care 30.000 au fost eutanasiați. Peste 23.000 au fost adoptați, potrivit Hotnews.
Mai puțini câini în adăposturile ASPA, mai multe adopții
Începând cu 2017, ASPA eutanasiază numai câinii bolnavi, a schimbat abordarea și s-a axat mai mult pe adopții și sterilizări. De altfel, potrivit legii, ASPA poate ține câinii în adăposturi dincolo de termenul de 14 zile, dacă are locuri libere.
Datele oficiale ale instituției arată o scădere considerabilă a numărului de câini recuperați de pe străzi. Dacă în 2010 au intrat în cele trei adăposturi ASPA aproape 4.500 de câini, în 2021 au intrat doar ceva mai mult de jumătate.
Acum, în adăposturile de la Pallady, Mihăilești și Bragadiru sunt în jur de 1.500 de câini, iar padocurile sunt ocupate în proporție de 85%. Vorbim, deci, numai de adăposturile publice ale Capitalei, dar la acești câini se adună și alte câteva mii din adăposturile ONG-urilor. În ultimii ani, ASPA a făcut ample campanii de adopții. În 2019 au fost adoptați peste 2.000 de câini, iar anul trecut, ASPA a dat spre adopție peste 1.200 de câini.
În 2021, ASPA a primit 1.051 de sesizări privind câinii fără stăpân în București, conform raportului său de activitate.
Așadar, de unde apar câinii pe străzi? Și cum se formează haitele? Asociațiile pentru protecția animalelor și veterinarii vorbesc de mai multe cauze, strâns legate între ele.
1. Abandonul, încă la cote alarmante
Cu toate că adopțiile au crescut, numărul lor tot nu reușește să-l depășească pe cel al câinilor abandonați.
Anul trecut au fost capturați sau cedați ASPA de stăpânii lor în jur de 1.600 de câini. Mai puțin de 1.100 dintre patrupedele din cele trei adăposturi ale Autorității și-au găsit stăpâni. Așadar, la fiecare trei câini care intră într-un adăpost, doar doi reușesc să fie adoptați.
Printre motivele pentru care oamenii abandonează patrupedele se numără lipsa timpului pentru a avea grijă de ele, plictiseala, indiferența și problemele financiare, potrivit organizației Four Paws International.
În România, amenzile pentru cei care abandonează animale sunt între 3.000 și 12.000 de lei.
2. Nesterilizarea animalelor
Doi pui de câine au fost abandonați zilele trecute pe marginea drumului. Se întâmpla într-o localitate din județul Harghita, dar e un scenariu ce se multiplică peste tot.
„Sunt atât de mulți saci, atât de multe sacoșe și atât de multe cutii (cu câini abandonați pe stradă, n.r.) în România, încât nu vă închipuiți”, spunea Marcela Pîslă, președinta Asociației „Cuțu Cuțu”, într-un interviu recent pentru Libertatea.
Puii abandonați sunt rezultatul nesterilizării. Câinii aceia vor crește și se vor înmulți, la rândul lor, necontrolat.
Sterilizarea câinilor de rasă comună este obligatorie prin lege, iar nerespectarea ei înseamnă amenzi de până la 10.000 de lei. Anul trecut, 6.000 de câini și pisici au fost sterilizați și microcipați gratuit de Primăria Capitalei. În București și în împrejurimi, mai puțin de o treime dintre locuitori aveau câinii castrați. În 2021, o situație asemănătoare era și în Ilfov.
Sondajele informale realizate de birourile de protecție a animalelor din Capitală și din Ilfov au arătat că motivele pentru care oamenii nu-și sterilizează animalele de companie variază de la bani și comoditate până la mitul conform căruia pe patrupede le doare operația, ori vor să le lase să se împerecheze cel puțin o dată, pentru că așa este sănătos pentru ele – deși studiile au arătat opusul: castrarea animalelor previne dezvoltarea unor tipuri de cancer, atât la câini, cât și la pisici.
3. Migrează din Ilfov
Într-un interviu pentru Hotnews, Tudor Tim Ionescu, fost consilier general la PMB, care s-a implicat în mai multe proiecte în domeniul protecției animalelor, spunea că o explicație pentru prezența continuă a câinilor maidanezi pe străzile Capitalei este migrarea lor din localitățile din Ilfov.
„(…) Câinii din Ilfov migrează în București în mod natural și avem câini aduși cu mașina și descărcați în București. (…) Acum, fiindcă sunt mai puțini oameni pe stradă, și trafic, cățeii, săracii, migrează, că nu ai ce să le faci. Și ajung tot mai mult spre centru”, a explicat Tudor Tim Ionescu. Iar ASPA confirmă asta ca fiind una dintre cauzele prezenței constante a câinilor în adăposturile ei.
Vara trecută, Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov a realizat o hartă a abandonului. Localitățile de lângă București în care au fost raportate cele mai multe animale părăsite sunt Domnești, Ștefănești, Snagov, Periș și Găneasa. În total, au fost identificate 48 de locații „preferate” din 26 de sate și comune.
Câinii sunt lăsați în special în zone părăsite, retrase sau întunecoase, spunea atunci Protecția Animalelor Ilfov.
4. Stăpânii își lasă câinii liberi pe străzi
Problema nu e însă doar la câinii fără proprietar. Oamenii sunt atacați și de animalele cu stăpân, dacă aceștia le lasă nesupravegheate. Chiar și în cazul femeii din sectorul 6, cel puțin câinii care au atacat-o prima dată, în aprilie, aparțineau unor localnici din zonă, spunea ASPA atunci.
În special cei care locuiesc la curte obișnuiesc să-și lase câinii liberi pe stradă. Dacă sunt și nesterilizați, se împerechează, rezultând alți pui care ajung abandonați – și aici cercul vicios se întoarce la punctul 2 din listă.
Această situație este raportată și de ASPA. Când echipajele încearcă să prindă animalele lăsate să iasă din curți și să ajungă pe spațiul public, câinii se întorc în curți, unde echipajele Autorității nu au competențe. Doar polițiștii locali sau cei naționali pot intra.
Conform Registrului de Evidență a Câinilor cu Stăpân, în perioada 2014-2022, adică de la înființare până în prezent, în București au fost înregistrați peste 238.500 de câini. În Ilfov au fost înregistrați aproape 97.000.
Când devin câinii agresivi?
Nu există o estimare corectă a incidenței mușcăturilor de câini la nivel global. În Statele Unite însă, spre exemplu, în jur de 4,5 milioane de oameni sunt mușcați anual de câini, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Dintre ei, în jur de 885.000 au nevoie de îngrijiri medicale, dintre care 30.000 necesită diverse proceduri de reconstrucție. Între 10 și 20 de oameni mor în urma mușcăturilor sau infecțiilor provocate de aceștia.
Câinii nu sunt natural predispuși la a ataca, atrag atenția specialiștii. O fac pentru că se simt în pericol, de foame, pentru a-și apăra teritoriul sau devin mai agresivi când în haită este o femelă în călduri, arată studiile.
O altă cauză pentru agresivitatea câinilor față de oameni este dată de interacțiunile neplăcute sau traumatice pe care le-au avut înainte cu aceștia ori totala lipsă a lor. Acestea provoacă animalelor anxietate, frică, stres constant sau frustrare, reiese dintr-o altă cercetare.
Un reportaj Pressone din toamna anului trecut a surprins modul de multe ori brutal în care sunt tratate animalele din zonele rurale, de la ținerea câinelui în lanț la lovirea lui.
Adăposturile nu sunt o soluție permanentă
Printre soluțiile pentru eliberarea străzilor de câini este ducerea lor în adăposturi. Dar adăposturile nu sunt o soluție permanentă, explică ONG-urile și autoritățile în domeniu.
„Adăposturile trebuie să fie locuri de tranziție. Iau cățelul de pe stradă, pentru că nu e normal să stea pe stradă, îl duc în adăpost, îl pun pe picioare și îl dau spre adopție. Nu trebuie să rămână acolo”, spunea Hilde Tudora, șefa biroului pentru Protecția Animalelor CJ Ilfov, într-un interviu pentru Libertatea.
ONG-urile care dețin adăposturi de câini se confruntă cu probleme financiare, mai ales în ultimii ani, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și creșterii tuturor costurilor și a inflației. Pe aceste adăposturi se resimt o presiune și o grijă constante. Adăposturile publice nu au neapărat aceeași problemă, însă și ele se apropie de capacitatea maximă, adică de momentul în care nu vor mai putea prelua câini. La ASPA, spre exemplu, adăposturile sunt ocupate în proporție de 85%.
Anul trecut, ASPA a avut un buget de 17,8 milioane de lei. Din aceștia, 5,45 de milioane de lei s-au dus pe salariile angajaților și alte cheltuieli de personal. Pentru hrana și medicamentele pentru animale au fost alocate 1,76 de milioane de lei.