Trei luni în întunericul polar. O româncă face parte din cea mai mare expediție de cercetare din istorie. Printre ghețuri, cu șosete de lână ”a la bunica” și untură pe pâine la cină

La 13.000 de kilometri Australia, o echipă de 600 de cercetători din toată lumea caută să înțeleagă mai bine dezastrul climatic al ultimilor ani, scormonind gheața la temperaturi de -25 de grade. Expediția MOSAiC, cea mai mare din istorie, este un efort global de a da de capăt schimbărilor climatice. Misterul focului australian se află închis în gheața arctică unde ei forează în fiecare zi.

• Oceanograful Adela Dumitrașcu, o româncă de 38 de ani, care lucrează de ani buni într-un proiect de cercetare în Suedia, face parte din echipaj.
• Adela a împachetat 110 kilograme de haine groase, din care 10 doar de mănuși, a început un program de îngrășare, grăsimea fiind binevenită în expediții printre ghețarii Nordului, și s-a îmbarcat în aventura vieții ei.
• Cercetătorii pomenesc de expediția MOSAiC cu vasul Polarstern, pe care se află românca, alături de celebra călătorie a lui Fridtjof Nansen cu vasul său de lemn Fram, între 1893 și 1896. La 130 de ani distanță, vasul Polarstern va fi la Polul Nord timp de 390 de zile și, pentru prima dată în istorie, și în timpul iernii polare.
• Românca a povestit, în exclusivitate pentru Libertatea, ce înseamnă viața la Polul Nord, în întunericul arctic.

Recomandări

Autoritatea Electorală Permanentă a cerut Fiscului să caute sursa banilor plătiți tiktokerilor ce l-au promovat pe Călin Georgescu

Valuri de patru metri saltă spărgătorul de gheață Dranitsyn. Vaporul se clatină ca un om beat, făcându-i pe toți din burta lui să stea în cabine și să se trateze cu pastile de rău de mare. Mai puțin Adela Dumitrașcu.

Cu un corp făcut parcă pentru aventurile pe mare, românca se plimbă ca o fantomă pe culoarele vaporului care, așa gol cum e, pare să-i aparțină. Privește marea de care e îndrăgostită. Asta și-a dorit dintotdeauna. Mai exact, de la 14 ani. În apartamentul ei din cartierul Răcădău, din Brașov, Adela citea Jules Verne și se gândea la aventurile ce aveau să vină și pentru ea.

Din Brașovul aflat la 400 de kilometri de Marea Neagră, Adela se visa oceanograf. Specializare care nici astăzi nu există la universitățile românești. Și ea știa asta. Doar că visele mari nu pot fi doborâte nici măcar de valuri de patru metri.

Am citit foarte mult în copilărie (sper să mai fie copii de 7-8 ani care merg singuri la bibliotecă și împrumută o carte) și, bineînțeles, Jules Verne a fost și este autorul meu preferat. De la Jules Verne a pornit cred pasiunea pentru ocean, pentru aventură, pentru cercetare, pentru tehnică, dar și pentru spațiu și astronomie… După care, a două mare dragoste: Jacques Yves Cousteau!

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

„Am devorat cărțile despre expedițiile lui Cousteau la biblioteca franceză în Brașov! Și mare mi-a fost bucuria când am ajuns în sfârșit în Paris la centrul Cousteau, după primul meu contract pe vasele de croazieră! Și mare necaz am acum, aproape de Polul Nord, că mi-am uitat acasă căciula roșie Cousteau”, povestea Adela, aflată atunci pe Dranitsyn, în drum spre vasul Polarstern, pentru expediția MOSAiC.

A fost fotograf pe vase de croazieră ca să strângă bani de facultate

A căutat universități în toată lumea cu specializarea oceanografie, dar studiile erau prea scumpe. Așa că a decis să strângă banii pentru facultate lucrând ca fotograf pe vase de croazieră. A făcut asta timp de șase ani, în Bahamas, Caraibe, Alaska și Hawaii și apoi a venit timpul să se întoarcă la școală.

A studiat Oceanografie la Universitatea Gothenburg din Suedia. „Gothenburg a devenit de atunci acasă, dar Brașov nu va înceta niciodată să fie acasă”, ne asigură românca.

Recomandări

Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM: „Mii de conturi au lucrat pe TikTok pentru Călin Georgescu, cu finanțare externă. Compania a ignorat cu desăvârșire sesizările instituțiilor”

Apoi a făcut și un masterat în geofizică la Universitatea din Hawaii, unde a participat la expediții cu vasul universității unde făcea analize oceanografice. Apoi s-a întors în Suedia și s-a angajat la MMT Group, companie care realizează inspecții de instalații pe fundul mării – turbine eoliene, conducte de gaz. Adela a lucrat întâi ca geofizician și apoi a trecut la inginerie în cadrul unui proiect cu Universitatea Gothenburg.

Așa a ajuns practic să lucreze în cadrul MOSAiC, cea mai mare expediție la Polul Nord din istorie. O expediție care are costuri operaționale de 200 de mii de euro pe zi. Dar și despre care se presupune că va face să merite fiecare ban.

Scopul expediției este de a studia climatul arctic continuu, timp de un an, inclusiv pe perioada iernii arctice. Cele mai mari schimbări climatice au loc în regiunile polare. Înțelegând ce se întâmplă acolo, se pot crea tipare pentru întreaga planetă. Și poate am putea preveni situații dezastruase, ca cea din Australia.

În întunericul arctic, cu 4.400 de metri de apă dedesubt

Adela a ajuns pe Polarstern pe 13 decembrie, după aproape 3 săptămâni pe spărgătorul de gheață rusesc. „În jur de 4 sau 5 Decembrie în jurul cinei a apărut gheața pancake pe mare – semn că ajungem în curând la banchiza de gheață. Următoarea zi, gheața pancake era deja consolidată. De atunci vasului Dranitsyn i-a fost din ce în ce mai greu să spargă gheața. De obicei mergeam înainte până ajungeam la un ice ridge (creastă din gheață) și ne opream, dădeam înapoi și din nou înainte și tot așa până am ajuns la Polarstern într-o vineri pe 13 Decembrie. Vasul Dranitsyn a folosit 6 motoare să spargă gheață în ultimul timp, full power, cu un consum de 60-100 tone diesel pe zi, și o viteză de 1-2 noduri”, a povestit românca.

Încet-încet, au lăsat în urmă lumina și au pătruns în întunericul hibernal al Polului Nord.

Nu e greu de înțeles cât de pasionată este Adela. Ar putea vorbi la infinit despre halocarboni, nitrogen sau aparatura folosită.

Oricum, partea faină este că lucrăm mult pe gheață, nu numai în laborator! Pentru a lua probele de gheață trebuie să forăm în gheață până la apă, de obicei 1-3 metri. Da, gheața pe care ne aflăm e în jur de un metru, momentan. Și sub noi – 4.400 m de apă! Anut trecut,  în expediție am zburat cu elicopterul în fiecare săptămână pentru a lua probele de gheață.

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Și continuă cu detaliile științifice, ca apoi să se oprească brusc: „Cred că ți-am făcut capul calendar…”.

Cum ne salvăm planeta

Adela locuiește astăzi în țara Gretei Thunberg și cercetează tocmai încălzirea climatică. Când pădurile ard în Australia și Amazon, când calota polară se subțiază cu fiecare an și când anotimpurile sunt atât de date peste cap încât și România abia a văzut zăpada în această iarnă, Adela Dumitrașcu ne explică ce trebuie să facem noi, astăzi, ca să oprim dezastrul:

„Ca geolog, am mereu același răspuns: planeta noastră va supraviețui până la expansiunea soarelui în câteva miliarde de ani. Planeta noastră a supraviețuit multor schimbări climatice în timpul său geologic și va continua… Problema este dacă noi, oamenii, ca specie, vom supraviețui acestor schimbări… La această întrebare sunt sceptică. Greta ne demonstrează că oricine poate face o schimbare, că oricine poate contribui la îmbunătățirea climatului și a amprentei noastre pe această planetă. Tot ce trebuie este puțină informare și puțină voință!”

A aștepta că altcineva să repare ceea ce stricăm cu toții nu este o idee prea bună. Avem noi o vorbă la români – “bate fierul cât e cald”. Cam în această situație ne aflăm momentan global: ori facem ceva evident ACUM la nivel global, ori cred că o să fie prea târziu. Ce putem face toți: reduce, reuse, recycle!

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Haine de lână „a la bunica” te salvează la Polul Nord

Până în martie, românca va sta la Polul Nord și va aduna probe, va studia în laboratoare și va încerca să păstreze contactul cu viața ei „nearctică”, prin micile pasiuni. Și-a luat cu ea pantofii de tango să mai exerseze, va face sport în mica sală de pe vas sau va merge la saună. Pe vapor există și un bar, unde tot membrii echipajului lucrează prin rotație, ca voluntari. Cum până acum nimeni nu a avut timp pentru asta, barul a stat închis.

Altfel, zilele exploratoarei trec la indigo aproape, sunt organizate la minut. Dar timpul trece repede și la capătul pământului. Expediția lor a fost pregătită în detaliu cu cinci ani înainte și toți oamenii pregătiți temeinic.

Ne trebuie o grămadă de traininguri, de exemplu, STCW – training de supraviețuire în condițiile arctice, training de a evacua elicopterul în caz că ne prăbușim în apă, trebuie să trecem printr-un examen medical instensiv, training de folosire a armelor pentru urșii polari etc.

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Foarte important este echipamentul. Temperaturile care ajung la -30 de grade Celsius îi obligă să se protejeze bine de ger.

„Fiecare cercetător și membru al echipajului a primit un sac cu haine și încălțăminte pentru munca în acest climat. Ar fi de ajuns, dar oricum fiecare persoană și-a adus hainele personale. Eu una am împachetat în jur de 77 kg de echipament personal și instrumente de rezervă pentru laborator… cred că în jur de 10 kg numai mănuși de toate felurile! Cel mai important lucru în acest climat este să nu lași nici o parte de piele neacoperită, mai ales când avem vânturi mari. Folosim pricipiul layer on layer (strat cu strat) când ne îmbrăcăm. Hainele și încălțămintea sunt făcute special pentru aceste condiții. Lâna ca material, mai ales merinos, e o alegere excelentă chiar dacă hainele devin umede. Șosetele acelea „a la bunica” din lână sunt apreciate acum!”, spune aventuriera.

Fiecare echipă primește pază pentru urșii polari

Polarstern este un labirint, plin cu cabine pentru echipaj și laboratoare. Meteorologii, biologii, fizicienii și oceanografii locuiesc în cabine cu două paturi supraetajate, câte trei în cabină. Câțiva metri pătrați unde nu doar că încap sute de kilograme de haine, dar și ceva echipament.

Adela, de exemplu, și-a montat în camera și un spectometru Raman, ca să mai facă măsurători și când laboratoarele sunt închise.

Programul de mese este bine stabilit. La 8.30 micul dejun, la 11.30 prânzul și la 17.30 cina. Au și o „fika”, pauză de prăjitură și cafea (cake and coffee) la ora 15.00. Altfel, în restul timpului oamenii sunt în laboratoare sau pe gheață. Seara, au o ședință generală în care discută ce fac în ziua următoare.

Cercetătorii fac de asemenea voluntariat în fiecare zi la punte ca polar bear guards (pază pentru urșii polari), o ora de persoană, de la 8:00-18:00. Fiecare grup care lucrează pe gheață trebuie să aibă un polar bear guard, de obicei unul din cercetători sau o persoană din grupul de logistică, special antrenați pentru polar bear guarding. Oricum, fiecare cercetător trebuie să știe să folosească un „flare gun” și „rifle”. După general meeting, ori continuăm cu muncă la bord, ori avem liber. Eu de obicei continuu în laborator până pe la 22-23:00. După care sper să am energie pentru saună sau gym.

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Sandviș cu untură, ca să-și amintească de casă

Nu încheie încă seara fără un sandviș cu untură, care îi amintește de casă.

„Înainte de culcare, iau un sandviș cu untură, sau “smaltz”, cum îi spun în germană aici! Au o untură super faină aici, cu multe jumări și piper”, spune românca.

Chiar și cu regimul pe bază de untură, frumoasa româncă nu s-a îngrășat niciun kilogram. Deși toți i-au recomandat să pună ceva pe ea pentru frigurile arctice.

Oricât de „exotică” ar părea viața Adelei Dumitrașcu, prietenii și familia ei s-au obișnuit cu excentricitățile ei.

Am lucrat foarte mult pe vase, sunt obișnuită cu stilul de viață. Cel mai lung contract al meu pe vas a fost mai lung de un an, tot timpul la bord. Trei luni trec super rapid, mai ales într-o expediție! Avem atât de multe de făcut în proiectele noastre și această oportunitate e poate unică, așa că folosim fiecare șansă de a obține datele științifice. Niciodată nu m-a interesat cum arată CV-ul meu și chiar pot spune că urăsc cuvântul „carieră”. Cred că orice alegem să facem în viață trebuia să reprezinte ceea ce simțim, în primul rând. Scopul meu în viață nu este un “job bun”, e posibilitatea de a face ceea ce vreau și simt să fac.

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

Prezența Adelei Dumitrașcu pe Polarstern nu ține însă de vreun noroc. Românca și-a câștigat prin studiu și muncă locul acolo, printre cei mai buni cercetători ai lumii.

Expediția MOSAiC este pentru un cercetător echivalentul plecatului în spațiu pentru un astronaut.

Cel mai fain comentariu pe care l-am auzit de la un cercetător de aici e că suntem precum astronauții pe ISS, dar fără un Space Control Center care să ne monitorizeze constant. În rest, ne simțim ca pe o altă planetă, înghețată, în noapte, undeva în univers.

Adela Dumitrașcu, oceanograf:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro