Aderarea României la spaţiul Schengen, pe agenda consiliului JAI de joi

„Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, potrivit agendei provizorie a Consiliului JAI de joi.

Agenda JAI ar putea suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană) de miercuri dimineaţă, în urma contactelor diplomatice de până atunci.

Până în prezent nicio ţară nu şi-a anunţat opoziţia faţă de aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, în timp ce mai multe state au exprimat obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei, sau numai a Bulgariei, inclusiv în ultimele zile.

Guvernul olandez a anunţat vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că „există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume. Justificarea sa este împărtăşită şi de cancelarul austriac Karl Nehammer.

Cancelarul Karl Nehammer a declarat sâmbătă presei la Viena că Austria „nu îşi dă consimţământul pentru extinderea spaţiului Schengen către România şi Bulgaria”, acceptând doar aderarea Croaţiei.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Cancelarul austriac afirmase anterior că majoritatea celor aproximativ 75.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria fără să fi fost înregistraţi anterior într-o altă ţară din UE au trecut prin Bulgaria sau România, ţări aflate la frontiera externă a UE, declaraţii respinse ulterior atât de autorităţile române, cât şi de cele bulgare.

Rezerve a exprimat până de curând faţă de extinderea spaţiului Schengen şi opoziţia din Suedia.

Vineri, europarlamentarul Siegfried Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European (PE), a declarat, cu prilejul unei reuniuni la nivel înalt a PPE la Atena, că guvernul Suediei a obţinut mandat din partea parlamentului pentru a vota aderarea României la spaţiul Schengen.

„Guvernul Suediei a prezentat o analiză obiectivă privind nivelul nostru de pregătire. Pe baza acestei analize, astăzi (2 decembrie n.r.), Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului Suediei a dat votul favorabil”, a anunţat Mureşan, pe o reţea de socializare.

Luni, Comisia Europeană a subliniat că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

„Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (…) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune” din punct de vedere calitativ, a spus Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european.

„Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen”, a declarat la rândul ei Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, care a adăugat că, la cererea „unor state membre” care aveau „unele îndoieli” cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de „experţi la nivel înalt” pentru a elabora un raport.

„Evaluarea (misiunii – n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii – n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe”, a dat asigurări comisarul european.

Johansson a subliniat că, prin urmare, „pe masa Consiliului (Afaceri Interne – n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi”, a insistat ea.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

În 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind aplicarea completă a acquisului Schengen în Bulgaria, România şi Croaţia, cerând Consiliului să ia măsurile necesare, fără alte amânări, care să le permită acestor trei ţări să adere la spaţiul fără controale la frontierele interne. Pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de interne ai UE.

În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 22 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) şi patru ţări din afara acesteia (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Mai există cinci membre ale UE care nu au aderat la Spaţiul Schengen: Irlanda (care îşi menţine o clauză de opt-out), România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru. Primele trei sunt în prezent în proces de aderare la Spaţiul Schengen.

Urmărește-ne pe Google News