Aderarea Ucrainei la UE este imposibilă „pe scurtătură”, dar catastrofală, dacă va aștepta 20 de ani. Doi politologi români și unul de la Kiev explică

În acest moment, nu se știe care va fi viitorul european al Ucrainei. Nu este foarte clar cum văd capitalele statelor membre ale UE viitoarea configurație geopolitică. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a avertizat UE că ambiguitatea unor capitale europene trebuie să înceteze, deoarece „îl încurajează pe Putin”. 

Analiștii cu care a discutat Libertatea se arată dezamăgiți de pozițiile mai degrabă „vagi” ale unor state membre UE, subliniind că ucrainenii sunt uciși de militarii ruși tocmai pentru opțiunea lor europeană.

Așteptări prea mari în societatea ucraineană

Politologul ucrainean Yevhen Mahda, director al Institutului de Politică Mondială de la Kiev, a declarat pentru Libertatea că pe parcursul ultimilor ani au existat în Ucraina prea multe declarații politice și promisiuni electorale privind integrarea europeană.

„Au apărut unele așteptări prea mari din partea ucrainenilor. Ei cred că Ucraina va deveni membru deplin al UE în cel mai scurt timp. Însă situația este alta – Kievul urmează să obțină pentru început statutul de candidat, care se datorează victimelor, jertfelor, rezistenței armate în războiul cu Rusia”, a spus analistul politic de la Kiev.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

„Aderarea la UE nu este un cadou pentru Ucraina”

În urma acestor așteptări prea mari și mai ales a războiului, Kievul este foarte nerăbdător. Nimeni însă nu a anulat criteriile de aderare, care sunt importante pentru UE, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice de la SNSPA București.

Analistul adaugă că aderarea la UE „nu este un cadou pentru Ucraina”, cu toate că „și așa procedura a fost scurtată extraordinar de mult”.

Criteriile de aderare nu pot fi schimbate, susține Cristian Pîrvulescu, iar statele care vor să devină membre ale marii familii europene trebuie să corespundă cerințelor stabilite inclusiv de statele-pivot ale UE, adică Franța și Germania.  

Mai întâi Balcanii?

„Poziția Franței și Germaniei, ca și a celorlalte state membre ale UE, este determinată de mai mulți factori. Unul dintre ei este lista lungă de state care așteaptă să adere la UE de mai mulți ani. Mă refer în primul rând și la statele din Balcani, pe care Germania le promovează mai mult decât pe Ucraina”, consideră politologul Yevhen Mahda, adăugând că Germania, Austria și Croația sunt sceptice față de ideea de a accepta aderarea Ucrainei la UE.

Recomandări

Industria auto, noua fabrică de șomeri a Europei. „Mai mulți producători se luptă pentru o plăcintă mai mică”

„Franța are relații specifice cu Rusia, prin prisma cărora merită analizate perspectivele europene ale Ucrainei. În UE sunt destul de activi și agenții ruși care formează atitudini critice în opinia publică europeană”, a adaugă specialistul. 

Un trenuleț geopolitic: Ucraina, Republica Moldova și Georgia

Analistul politic Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre Constanța, diplomat cu misiuni în Rusia, Ucraina și Balcani, subliniază că în momentul de față „a luat viteză un mic trenuleț geopolitic, care are ca locomotivă Ucraina, are un vagon de lux – Republica Moldova și încă unul – Georgia”.

Analistul și diplomatul român menționează metaforic că „trenul a promis de mai multe ori că pleacă din stație spre Europa, dar odată cu depunerea cererilor de aderare la UE, trenulețul geopolitic a și pornit de facto”.

Este foarte important sprijinul statelor membre ale UE, inclusiv a Poloniei și României, care „pot realimenta trenul cu combustibil în drumul său spre Bruxelles”, spune Dorin Popescu.

Recomandări

Profilerul Dorin Dumitran, despre cele 4 femei ucise în Vaslui, după ce au fost luate cu maşina la autostop: „Sunt trei criminali neprinşi, nu unul”

„Schimbarea ecartamentului cultural și mental”

„Pentru a ajunge la Bruxelles trenulețul geopolitic trebuie să-și schimbe ecartamentul cultural, mental, politic și geopolitic”, explică Dorin Popescu, având în vedere realizarea reformelor de către cele trei state postsovietice.

Merită menționat că statele care făceau parte din URSS au moștenit un ecartament feroviar care diferă de cel din Occident. În Uniunea Sovietică ecartamentul feroviar avea o lățime mai mare decât cel din statele din vest. De aceea, susține Dorin Popescu, metafora „ecartamentului mental” este mai mult decât potrivită.

Anticamera aderării la UE – comunitatea politică europeană

Atât liderul francez Emmanuel Macron, cât și președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, au anunțat că va fi creată o anticameră a aderării la UE. Macron a numit-o „comunitate politică”, iar Michel – „comunitate geopolitică” europeană, reprezentând, de fapt, o „completare” a procesului de aderare la UE pentru state ca Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

„Va fi o anticameră a aderării efective, urmând ca o serie de avantaje economice, care existau deja în urma semnării acordurilor de asociere cu aceste state să se lărgească”, analizează pentru Libertatea Cristian Pîrvulescu, adăugând că statele vor trebui să îndeplinească toate criteriile de aderare, care nu vor fi abandonate sau abordate cu superficialitate.

Propunerea lui Macron a fost criticată de consilierul Administrației Prezidențiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a spus că se încearcă înlocuirea apartenenței Ucrainei la UE cu formate simbolice.

El a declarat că „mii de ucraineni au plătit cu vieţile pentru opţiunea lor europeană”, arătându-se întristat că o aderare „pe scurtătură” nu este posibilă.   

Războiul nu va rezolva problemele Ucrainei: corupția, statul de drept, libertatea presei

„UE are în mod clar o strategie față de statele care vor să adere și nu va renunța la ea în urma războiului din Ucraina. Sunt riscuri mari – corupția, statul de drept, libertatea presei – probleme care există în Ucraina și care cu siguranță războiul nu le-a rezolvat și nu le poate rezolva peste noapte”, subliniază Cristian Pîrvulescu.

„Trebuie nu numai să criticăm partenerii noștri europeni, ci și să facem un fundament pentru integrarea europeană. Este vorba de combaterea corupției, reforma justiției și altele”, precizează politologul ucrainean.

Oboseală de la prea multă așteptare

Dorin Popescu, fost diplomat român cu misiuni în Ucraina, Rusia și Balcani, subliniază că este destul de periculoasă și problema oboselii determinate de așteptarea aderării.

Dacă Kievul își setează un orizont nerealist cu privire la viteza aderării vor apărea efecte nocive pentru societatea ucraineană. Avem mai multe exemple istorice de oboseală și de frustrare în rândul unor state candidate sau care au aspirat la acest statut.

Dorin Popescu, politolog:

În privința duratei, totul depinde de voința politică a Kievului, adică de disponibilitatea de a realiza reforme și de a deveni un stat european, explică el. 

Cinci țări așteaptă în acest moment aderarea la UE: 

• Albania a solicitat aderarea la UE în aprilie 2009 și a primit statutul de candidat în iunie 2014. În iulie 2020 proiectul de cadru de negociere a fost prezentat statelor membre; 
• Macedonia de Nord a fost declarată țară candidată în decembrie 2005. În iulie 2020, proiectul de cadru de negociere a fost prezentat statelor membre.
• Muntenegru a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2008. Statutul de candidat a fost acordat la 17 decembrie 2010. Deschiderea negocierilor de aderare a avut loc în iunie 2012.
• Serbia a solicitat statutul de țară candidată în decembrie 2009. Statutul de țară candidată a fost acordat în martie 2012. Negocierile s-au deschis în ianuarie 2014. 
• Turcia a aplicat la aderarea în UE în 1987, dar a fost declarată țară candidată în decembrie 1999. Discuțiile de negociere au fost deschise la 3 octombrie 2005 și sunt în curs de desfășurare. 

În toate aceste cazuri, recomandările UE pentru țările candidate vizează procesele de reformă continuă, în domenii ca justiția, lupta împotriva corupției și crimei organizate, serviciile de informații, administrația publică și mediul.

O astfel de lungă așteptare ar putea avea însă consecințe catastrofale pentru o țară ca Ucraina. 

„Totuși, trebuie să înțelegem că Rusia a boicotat printr-un mijloc coercitiv, printr-un mijloc belicos opțiunea europeană a Ucrainei. De aceea nu trebuie să transformăm integrarea europeană a Ucrainei într-o promisiune sau un angajament pe termen lung, care să excludă responsabilitățile noastre imediate”, a explicat Dorin Popescu.

Sensul existenței UE fără Ucraina

De partea cealaltă, ucraineanul Yevhen Mahda este mult mai categoric comparativ cu colegii săi din România, când vine vorba de durata aderării Ucrainei la UE. Dacă Bruxelles-ul va condiționa aderarea – „peste 15-20 de ani” – consecințele vor fi catastrofale pentru toți, consideră specialistul.  

„Dacă UE va spune Ucrainei să aștepte 20 de ani, cred că va fi o mare problemă în primul rând pentru UE. Ucraina a demonstrat mai întâi în 2014 că aspiră spre UE, când cetățenii noștri mureau în centrul Kievului sub drapelele europene. Acum ucrainenii opun rezistență pentru păstrarea statului lor”, precizează politologul ucrainean.

Cred că UE nu va comite această greșeală, care ar putea ridica o serie de întrebări privind sensul existenței acestei uniuni de state: 

Yevhen Mahda, politolog ucrainean:

UE nu se poate grăbi, dar nici Kievul nu trebuie dezorientat

Ucraina nu poate fi lăsată să adere „pe scurtătură” la UE, fără respectarea criteriilor europene, spun experții intervievați de Libertatea. În același timp, Kievul nu trebuie lăsat dezorientat și obosit de la prea multă așteptare. 

Statele UE trebuie să dea un semnal clar Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei că trenulețul lor geopolitic poate ajunge oricând la Bruxelles, însă acest lucru depinde de viteza cu care societățile respective își schimbă „ecartamentul mental” și îi fac să coboare, unul câte unul, pe magistrații, politicienii și alți decidenți corupți, care nu au bilete de călătorie spre UE.

Urmărește-ne pe Google News