ComenteazăPotrivi procurorilor DNA „ierarhia în cadrul grupul infracțional nu coincide cu ierarhia instituțională a CASMB, întrucât coordonarea și conducerea activității infracționale a revenit șefei Serviciului programe de sănătate și îngrijiri la domiciliu, Rodica Mocanu, structură aflată în subordinea Direcției Relații Contractual și funcționarelor aflate în subordinea ei, Elena-Mina Petrescu și Jeana Sardare, de la Compartimentul îngrijiri la domiciliu.
Cele trei femei sunt cele care „au asigurat în permanență legătura infracțională cu furnizorii implicați în fraudarea asigurărilor de sănătate, au întreținut și chiar au impulsionat activitățile predicat ale grupării infracționale organizate” și potrivit informațiilor din dosar tot ele erau cele care asigurau și funcția de racolare.
Simple funcționare impuneau „disciplina” infracțională la CASMB
Procurorii au găsit și explicația pentru piramida răsturnată din ierarhia grupului prin faptul că stabilitatea pe funcție a celor trei funcționare le-a conferit acestora experiența si puterea de a da ordine șefilor instituției.
„Explicația rolului adiacent al conducerii CASMB este dată de durata mai mică în timp a mandatelor de manager în comparație cu perioada ocupării constante a funcțiilor de către Mocanu, Petrescu și Sardare, durată care le-a permis elaborarea unui modus operandi, stabilirea unor reguli și a unei ierarhii, racolarea de noi membri, astfel încât persoanele care au aderat la această grupare constituită nu au avut altă alternativă decât aceea de a accepta disciplina impusă de cei care au constituit grupul sau care au aderat înaintea lor.
„Disciplina” impusă de cele trei a dus la „transferul nelegal de autoritate și derobarea de responsabilitate” a șefilor instituționali, mai spun procurorii DNA.
Aceștia notează în dosar că se ajunsese la situația atipică și nelegală în care funcționarii Casei, implicați în grup, foloseau cum doreau ștampila cu semnătură, care devenise practic un instrument de falsificare a semnăturii președintelui CASMB și a celorlalți directori din cadrul aceleiași instituții publice.
Ștampila șefului stătea la funcționare
O interceptare din dosar relevă că ștampila Casei, care ar fi trebuit să se afle la conducătorul instituției nu era în posesia acestuia, atunci când un alt funcționar i-o ceruse pentru a ștampila niște documente.
”Tavi: v-am scris și-n mesaj… am și eu nevoie urgent de o semnătură, că tre să trimit la POȘTĂ…
Bara Lucian-Vasile: Păi da, mă, dar voi așa aveți nevoie în ultima secundă… fără… eu nu sunt la birou
Bara Lucian Vasile: Păi atuncea du-te să-ți pună ștampilă de-aia cu semnătura
Tavi: Da, da, da, da, da
Bara Lucian-Vasile: Na. O să vorbesc eu cu Andreea… na
Tavi: Păi de-aia, asta vă… asta vă ceream acordul
Bara Lucian-Vasile: Bine. Hai că vorbesc eu cu ea”.
Discuția relevă două aspecte esențiale, respectiv faptul că ștampila umbla necontrolat prin rândurile funcționarilor, astfel că oricine o avea temporar în posesie putea parafa documente cu încărcătură juridică și că șeful de la acea vreme a Casei trebuia să sune la angajate ca să permită și altor funcționari să folosească ștampila cu semnătura sa.
Sardare și Petrescu, îmbunate cu cadouri de angajații firmelor interesate
Procurorii mai arată că funcționarele Petrescu și Sardare „urmau să primească ori chiar au primit diverse cadouri de la angajații firmelor în cauză, fiind conturat mobilul cu care au acționat funcționarii publici în sprijinul furnizorilor de îngrijiri medicale, la domiciliu, respectiv obținerea de foloase necuvenite”.
În dosar se mai arată că funcționarele treceau peste orice „obstacol” ierarhic și ele erau cele care decideau dacă admit sau resping dosarele de îngrijiri medicale.
Procurorii au surprins și o discuție între Rodica Mocanu, Ovidiu Munteanu (adjunctul șefului CASMB la acea vreme – n.r.) și Ion Răzvan Geambașu din care reiese că „decizia de admitere sau de respingere a dosarelor de îngrijiri medicale la domiciliu era luată al nivelul Compartimentului de îngrijiri la domiciliu al CASMB, avizul medicului instituției fiind unul formal”.
În concediu de odihnă la beciul domnesc
Cele trei femei, inițiatoare ale grupului infracțional organizat de la nivelul CASMB, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile de un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București.
Decizia în cazul acestora nu este definitivă și a fost contestată de apărătorii acestora.
Cele trei sunt acuzate, fiecare, de câte 354 de acte materiale de complicitate la înșelăciune, constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, în formă continuată și de câte 354 de acte materiale de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.
Cum poţi să afli o parolă de WiFi. E incredibil de simplu